Cât de realizabil este Phonebloks?

Văd tot felul de discuții aprinse pe YouTube, la Zoso și-n alte părți, în care se discută despre cât de realizabil este un astfel de telefon, foarte multe opinii neavizate spunând că acesta este, de fapt, irealizabil. Nu sunt de acord, un astfel de dispozitiv modular este extrem de realizabil, nu chiar după designul cu patru pini, dar este realizabil. Este, însă, o chestiune de costuri.

Ceea ce se traduce prin: inițial, un astfel de dispozitiv modular ar fi destul de scump, căci infrastructura de bază a dispozitivului n-ar fi una banală, precum la telefoanele actuale. Să detaliez.

De departe, principalul modul al telefonului ar fi placa de bază, care ar trebui să aibă capabilități de gestionare de resurse de tip multi-computer. Adică, placa de bază ar urma să aibă un microprocesor propriu, în timp ce “modulele de viteză” ar fi niște blocuri cu multi-microprocesoare ce pot funcționa în paralel. Multi-procesarea este cunoscută din anii 1960. Este mai scumpă, întrucât implică o logică mai scumpă, deci circuite mai complexe, dar este realizabilă.

Desigur, unii spun că n-ai cum să știi ce pin este conectat unde și s-ar crea un haos. Nu sunt musai de acord. Computerele au magistrale specifice de determinare a hardware-ului. I2C, dar nu numai, este un exemplu de astfel de magistrală ce folosește doar două fire. Ceea ce impune ca alimentarea să se facă prin alte două fire. Iar dacă presupunem că folosim tehnologie existentă și dedicată, pentru oricare dispozitiv ne mai trebuiesc încă două fire, pentru conexiunea USB 3.0, care să asigure un bun transport al datelor la un preț relativ ieftin per modul.

Nu putem folosi USB 2.0, pentru că n-are suficient de multă viteză pentru blocurile de procesare. În rest, modulul de cameră foto, modulul de Bluetooth sau cel de WiFi ar fi banale, iar blocul de stocare de date ar fi banal de simplu. De baterie nici n-are rost să mai vorbim.

În schimb, mai complicat ar fi cu ecranul. Glumesc. De fapt, ar fi chiar banal, cu pinii unui conector compatibil micro-HDMI plus cei ai unuia USB (pentru touchscreen) și pentru alimentare (poate două perechi) s-ar rezolva problema.

Tehnic, orice este posibil. Este, însă, doar o chestiune de cost. De exemplu, un mai avansat modul foto ar trebui să aibă cel puțin două USB-uri (sub forma a două perechi de pini în conexiune diferențială, că așa funcționează magistrala USB), unul pentru date și unul pentru comenzi, iar blocul de memorie RAM ar trebui să fie fie inclus în blocurile de viteză (procesare) sau să fie interschimbabile pe palca de bază.

Și nu este niciun mare secret aici, tot secretul constând în folosirea unui design inteligent, în care fiecare pin să aibă doar una sau două funcții, nu toate.

Și am și făcut un plan simplist, în câteva minute, de dispunere a pinilor pe placa de bază, astfel încât sistemul să aibă sens. Și nu e mare skepsis aici: pinii care corespund unui anumit loc geometric trebuie să aibă aceeași funcție, indiferent care ar fia ceasta, fie că vorbim de alimentare, de semnalizare pentru magistrala I2C sau pentru USB.

Și se pot face foarte multe configurații, în principiu cu atât mai multe cu cât ai mai mulți pini în sistem.

Este, deci, foarte posibil de realizat un telefon Phonebloks, în ciuda software-ului mai de grabă complex necesar inițializării dispozitivului (partea de BIOS și mediere a resurselor). Oricum, nu este imposibil, trebuie doar să știi un pic de meserie și să fii ciumeg pe ea, că se poate face orice, absolut orice.

Bine, în schemă nu am trecut și pinul de împământare/ masa/ 0 volți. Pentru că sunt un tip putred de deștept și pinul de împământare este, de fapt, o bandă metalică de pe carcasa modulului, ca să nu folosim pini dedicați în schemă și să ne complicăm nenecesar designul.

Deci da, se poate. Dar ar fi un picuț scumpuț, că placa de bază n-ar semăna cu una a unui PC oarecare, ci cu una a unui server, pentru că aceasta ar trebui să trimită spre execuție sarcini către modulele separate de procesare, iar fiecare modul ar avea un microcontroller dedicat, cam cum au plăcile de extensie de la computere, singurul aspect complicat fiind, însă, modelul de mediere a resurselor folosind magistrala I2C, sau oricare alta…

Practic, ai mai multe dispozitive care comunică toate pe aceeași magistrală și poate dura un pic până să te prinzi ce și unde e conectat.

Dar este posibil.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.