Veneam de la Dedeman cu niște alarme, pentru că așa se cuvine într-un popor de oameni cinstiți. Eram în transportul în comun, pentru că nu mă puteam căzni să conduc în nebunia haosului rutier de sărbători. Eram în mijlocul autobuzului, pe spațiul destinat persoanelor cu dizabilități.

La un moment dat, în timp ce mintea mea plutea spre sarmale cu afumătură, mașina oprește în stație și se urcă niște moși: unul în stânga mea, unul în dreapta și unul pe locul unde, până în urmă cu câteva secunde stăteam eu.

Cumva, nu știu cum, moșul m-a prostit și mi-a luat locul. Era un loc bun și nu aveam de gând să mă mut. Și, căscat cum am fost, m-am trezit în alt loc decât pe cel care mă pusesem.

Pur și simplu, omul a venit hotărât spre mine, ca și cum era locul lui, m-am ferit, sau ce am făcut. și pac… am picat de prost. Ceilalți tineri care au văzut faza se uitau nedumeriți la mine cât de fraier pot fi și aș putea să jur că-n acel moment mă simțeam de parcă îmi curgeau bale din gură…

Dar asta nu e tot. Aceeași zi, altă mașină, aceeași fază. Doar că de data asta am fost „tradus” de o babă scumpă. S-a urcat, s-a prins de bară, a întins fundul în laterală, spre  mine, m-am ferit. Prost.

Dar noi să fim sănătoși. Și atenți că, uite, bătrânii ăștia sunt cam dubioși. De unde au învățat ei asemenea tehnici avansate de luat locul?