Atlantropa

Prin anii 1920, erau multe discuții, în anumite cercuri politice și administrative, pentru a pune niște ecluze pe Marea Mediterană, în Strâmtoarea Gibraltar și pe Marea Marmara și un sistem de diguri între Africa – Sicilia și Italia, urmând ca Veneția să fie conectată la redusa Mare Mediterană printr-un canal, iar canalul Suez să fie lungit cu încă vreo câteva sute de kilometri.

Practic, s-ar fi urmărit ca în zona de vest, între Gibraltar și Sicilia, Marea Mediterană să scadă cu 100 de metri din adâncime, în timp ce-n partea de est, între Sicilia și Orientul Mijlociu, Marea Mediterană să scadă 200 de metri din adâncime.

Desigur, am fi recuperat cam 600,000 de km pătrați de pământ, aproape cât două Românii. Dar, de fapt, scopul ne-ar fi fost altul: având la dispoziție sol, am fi putut construi niște căi ferate cu care să furăm mai mult și mai repede din bogățiile Africane pentru că atunci, ne amintim, țările din Africa erau doar niște colonii ale unor țări europene.

Uman, moral și ecologic, Atlantropa ar fi fost un dezastru total.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.