Cred că sunt prea modest

Destinul urla. Urla ca o băşină de fasole groasă. Sfinctereala şi prosteala prostatei trebuiau să se facă muci şi să dispară. Ovidiu avea să-şi schimbe pielea printr-o puşcărioară. Frecatul de Aurică nu-i mai grăbea năpârlirea iar Ginuţa cea luciferică îi cariase muşcătura care-i atrăgea atât de mult bărbatul (n.r. – nici noi n-am înţeles ce vrea să spună autorul). Jucase pizdeşte. Mişeleşte. Curveşte. Era dată dreacu. Cântase la penisul lui Aurică ca la un fluier cărnos“.

Cotidianul Adevărul despre romanul Gayzer, de Liviu Andrei

Inițial doream să dau mai multe citate, dar cred că n-are sens, linkul de mai sus este lămuritor.

Cred, astfel, că sunt prea modest. Am câteva poezii și câteva fragmente de proză, aș putea, oricând, publica două cărți, să devin și eu membru al Uniunii Scriitor. Bașca, cred că am mai mult talent și mai multă pricepere decât majoritatea celor de acolo și, chiar cred asta, i-aș putea aduce un pic de valoare acelei organizații de breaslă, neelitistă și deschisă spre diversitate.

Până acum, nu m-am gândit niciodată la asta, fiind prea modest pentru o așa îndeletnicire, dar cine știe, poate după ce voi mai învăța condeiul un pic? În fond, cineva trebuie să mai spele din rușine, nu?

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.