Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Moșule, nu prea ai gândit-o pe asta și mă simt nevoit să-ți combat argumentele.
“Dacă, de exemplu, am stoca câte un bit de date în fiecare nucleozidă (A, G, T, U), spațiul fizic ocupat de date ar fi cu mult mai mare decât, de exemplu, spațiul fizic ocupat pentru stocarea unui bit magnetic pe disk” – Din câte știu, doar în memoria de tip flash avem densitatea suficient de mare pentru a ajunge la dimensiuni moleculare. Dar, spre deosebire de discuri și de memorie flash, în ADN avem beneficiul de a stoca date în 3 dimensiuni, pe când pe disc putem stoca doar pe suprafața sa. Din acest motiv, ADN-ul este o soluție mult mai eficientă.
“aș vrea să văd cum am putea stoca, de exemplu, un șir de zero, adică un șir lung de valori nule, aspect care există în practică” – Foarte simplu, folosind o schemă de codificare. De exemplu: Chinese University of Hong Kong used Quaternary number system to transform the information for mapping it to nucleotides. First they obtained ASCII vale of the information and used the mapping table 0=A, 1=T, 2=C and 3=G for the formation of nucleotide strand. In this method of encoding nucleotides the number of binary bits used for representing the digital information was same as the nucleotide strand.
“Nu este stabil nici la citire, nici la scriere, și nici nu este imun la perturbațiile de mediu” – No problem. De asta a fost inventată tehnica de corectare a erorilor Reed–Solomon. Mai ții minte memoria RAM de tip ECC? 😉 În plus, putem construi un mediu artificial de stocare, unde ADN-ul își va păstra structura o perioadă extrem de lungă: by encapsulating the DNA within silica glass spheres via Sol-gel chemistry, the researchers predict error-free information recovery after up to 1 million years at -18 °C and 2000 years if stored at 10 °C.
1. Ar trebui să zici ADN pentru că DNA ne duce cu gândul la cu totul altceva.
2. Ai scris aminoacizii esențiali din ARN, nu din ADN. Schimbă uracilul cu citozina.
Se pare că TU Delft a găsit o metodă de a folosi atomii pentru a stoca date: https://science.slashdot.org/story/16/07/18/2351208/researchers-develop-atomic-scale-hard-drive-that-writes-information-atom-by-atom
Totuși, nu mi-i clar dacă pot folosi structuri tridimensionale (probabil că nu)…