Fază simpatică
Pe vremea mai de grabă mohorâtă de afară mergeam, hotărât și voinic, spre stația RATUC de unde luam mașina spre real,- hypermaket. La un moment dat, trecând prin fața unui magazin de mobilă italinenească (n-am înțeles ce are ea atât de deosebit), întorc capul instinctiv, să mă uit înăuntru. Și tot instinctiv, m-a pufint râsul. Din spatele ușii de sticlă securizată mă privea un Golden Retriever, mascul, adult. Să nu-mi vină să cred, nu altceva.
Câinele stătea drept, în două labe, uitându-se atent afară, să vadă dacă face careva scandal în parcare sau ceva. Mie îmi venea să intru înăuntru și să-l răpesc (sun mai bine decât "să-l fur", nu?). Bine, cred că el ar fi avut câte ceva împotrivă, mai ales că dințișorii săi albi și puternici îi dau un anume aer prietenesc…
Oricum, fiți atenți când luați mobilă din magazin, să nu aibă pișulică de cățel sau ceva…
Bai, eu zic ca sunt destul de pasnici cateii astia 🙂
Eu am avut o corcitura intre labrador si golden. Prea tare!!!
😆 Știu că sunt pașnici. De fapt știu sigu că, uneori, sunt chiar mai inteligenți decât stăpânii. 😆