1. În principiu, trebuie să admitem că Dinu Patriciu ar fi fost condamnat.
2. Istoria trebuie să rețină să lansarea Rompetrol la Bursă (IPO) a fost o țeapă prin care securiștii de dinainte de 1989 au luat banii fraierilor capitaliști de după 1989.
3. România va recupera o parte din prejudiciu, sub 60 de milioane de dolari, dar grosul tot rămâne făcut cadou către KazMunai Gaz.
4. Sorin Roșca Stănescu este senator. Legea afirmă că este și hoț, condamnându-l. Ce spune asta despre cei care l-au votat?
5. Pedepsele mi se par prea ușoare, în condițiile în care niciun dintre mulții condamnați nu și-a recunoscut vinovăția, demonstrând că cele câteva luni de pedeapsă de executat de către SRS nu vor avea timp să-și producă efectul corecțional.
6. Până acum avem cel puțin un guvern în pușcărie. Și un cerc literar.
7. Nu sunt sigur, deci, că justiția a fost servită complet, în condițiile în care unii fură milioane, iar alții suferă pentru câteva zeci de mii de euro.
8. Pe de altă parte, banii au fost recuperați, cu dobândă, din 2001 până la data plății, când va fi și aceea.
9. În mod normal, cel puțin așa știu eu din Codul Muncii, condamnarea definitivă – chiar fără executare – duce la desfacerea contractului de muncă. În acest caz, Oana Niculescu Mizil ar trebui să plece din parlament.
10. Chiar așa, de ce le permitem unor condamnați definitiv (sunt mai mulți!) să voteze legi în parlament? Ești condamnat, ești vinovat, ai plecat!
11. Să nu trăim niciun moment cu impresia că acest succes – întrucât este un succes, felicitări procurorilor! – este unul total. Noi vedem doar buba furunculului.
12. Am impresia că numai Înalta Curte de Casație și Justiție are curajul de a condamna membri activi ai fostei securități. Oare de ce Tribunalul București, de exemplu, nu i-a condamnat? Sau Curtea de Apel București?
13. Încă un pic și Kapitalism, rețeta noastră secretă devine un film documentar cu papagali înainte de a intra la bulău.

Voi ce părere aveți despre condamnări/ proces?