De o oră mă hlizesc în lista de messenger și nu văd pe nimeni. Chiar pe nimeni, ceea ce este un pic suspect, ținând cont că ora este, deja, destul de bună.

M-am trezit pe șapte și un sfert, am făcut un duș, mi-am făcut o cafea, mi-am montat un hard disk extern, m-am apucat să scriu pe blog, dar lista de messenger este în continuare goală.

Iar afară plouă și este întuneric, deci tind să cred că a început epidemia de astenie de primăvară. Fiindcă altfel nu-mi explic ce se întâmplă pe aici.