Bine, "mie" ăla din titlu este redundant, doar nu era să spun "de ce-mi plac vouă ardelenii" sau "de ce-mi plac ele ardelenii", doar că sună un pic mai închegat, atâta tot.

Dea-lungul veacurilor, ori de cât ori am mers cu trenul, câteodată era cineva întins peste toată bancheta sau pe toate scaunele, nu întotdeaună fără sconcși în picioare dar niciodată un ardelean nu mi-a încălcat dreptul de călătorie civilizată. Adică niciodată un ardelean nu s-a întins peste locul meu, "să-l țină cald". O fi posibil să se întâmple și altfel, nu ziv nu, dar mie nu mi s-a întâmplat.

Altfel, moșulică de azi nu s-a deranjat să se ridice nici măcar după ce i-am spus de o duzină de ori că ăla e locul meu. Dar, să vedeți fudulie, omul ceruse bilet de la Timișoara singur în compartiment, n-a primit, nu i-a căzut bine și, ca atare, nici măcar nu stătea într-al lui că, deh, erau alții acolo și nu care cumva să se dea la rachiul lui care puțea a antigel.