În gara din Deva se anunța trenul meu, cu un ritm de o literă sau cifră la fiecare două secunde:

Trenul accelerat 1766, din direcția Timișoara, vine în stație la linia doi și pleacă spre Cluj și Iași. Compunerea vagoanelor este după cum urmează: 21, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.

Tipul care citea asta era fie somnoros rău de tot, fie pe ceva tratament, altfel nu-mi explic faptul că a reușit să citească tot  anunțul, de două ori, atât de fără vlagă, încât mi-a sărit și cafeaua pe care am băut-o înainte, cât și ness-ul cu lapte pe care-l beam în acel moment, ceva de speriat.

Efectiv m-a tranchilizat complet de am zis că trebuie angajat la radio, să dea stingerea. Vă jur că îmi venea să mă culc pe peron. Nici în Cluj, vorba aia, nu se citea atât de lent, de monoton și de plictisit.