Un șut în fund înseamnă violență?
După ce maidanezul l-a muşcat pe băieţel, o iubitoare de animale l-a hrănit, iar apoi l-a gonit din zonă ca să nu poată fi prins de echipajul ASPA chemat.
La faza asta, dacă eram acolo, se întâmplau două chestii:
- Îi dădeam duduii un șut în fund.
- Câinii săreau în apărarea necerebratei și mă mușcau și pe mine.
Amu, mie mi-e frică de câini, îmi îngheață sângele în vene când trec pe lângă ei. Dar mai frică mi-e de monștrii cu chip de om care mișună mișelește printre noi și fac așa ceva.
De asta întreb, un șut în fund dat unei astfel de descerebrate se poate considera ca fiind un act de violență? Dar o pereche de palme?
Când violența devine singurul și ultimul mijloc de protecție a bunului simț? Chiar niciodată?
Depinde de CINE dă şutul în fund şi CUI.
Spre exemplu, dacă victima şutului în fund e ţigan, derbedeu, interlop, golan de scară de bloc, atunci nu e violenţă, e mijloc de comunicare în limba pe care o înţelege 🙂
Dacă în schimb personajul în cauză e dintr-o categorie socială pe care lumea o pupă în cur (hipstăr biciclist, vegetarian, băutor de apă plată cu lămâie, iubitor de câini şi duşman al oamenilor etc) autorul şutului ar putea să îşi ia vreo 4 ani şi jumătate la puşcăria Timişoara.
Aoleu! Știi vreun caz de „neînțelegere non-verbală cu final penal”?
Eu as zice ca e legitima-aparare.Fara gluma.
😀 Și mie tot așa mi se pare.