La un curs în două părţi (Comunicare interpersonală şi Scriere de Proiecte) organizat de ANT, la un moment dat, s-a pus şi problema asta: ce faci dacă eşti primar şi cetăţenii refuză cu îndârjire să arunce gunoiul în locurile special amenajate.

Eu am propus amenzi. Dacă aş fi fost primar aş fi sărit cu amenzi pe ei. Fără tărăgănări, fără iertare, fără nimic, după principiul: "Lenea nu are justificare". Evident, altcineva (o fată căreia îi plăcea de mine) a popus campanii de educare, bla bla bla, uitând să aplice principiul "Ursul nu joacă de bună voie".

Campanii s-au făcut. Rezultate? Da, ar fi câteva, nu pot să neg. Oraşul arată cât de cât OK, însă s-a ajuns în punctul în care cei cărora le pasă deja păstrează, în timp ce alţii refuză să se implice şi aruncă gunoiul unde le este la îndemână. Aşa că eu cred că devine imperios necesar să aplicăm politica "Ruperii parului pe spate" respectiv "Nesimţirea se plăteşte".

Nu aş avea nicio reţinere, dacă aş fi primar, să fac următoarea propunere Consiliului Local: poliţia comunitară să dea amenzi de la 500 la 5,000 de lei persoanelor fizice care aruncă gunoiul altundeva decât unde trebuie, respectiv de la 10,000 la 50,000 de lei persoanelor juridice. Evident, unii vor nega că au făcut-o ei. Nu-i nimic. Îi pun să plătească şi o expertiză care să arate faptul că sunt amprente pe deşeuri şi că acelea aparţin persoanei incriminate (să nu uităm că Poliţia primeşte nişte bani de la Primărie). Aş pune o taxă de 500 de lei, ca să fie lumea liniştită.

Poate aşa nu voi mai vedea gunoaie aruncate aiurea. Poate vor învăţa şi mârlanii că avem dreptul să trăim într-un mediu curat. Şi dacă nu îi va interesa din proprie iniţiativă, îi va interesa obligat forţat. Libertatea democratică nu presupune libertartea de a-i oripila pe ceilalţi.