Toate-s vechi și noi sunt toate
Gunoaie, mizerii plutind pe ape s-au văzut și acum o sută de ani, deși poate n-aș fi crezut. Desigur, se prea poate să fie doar arta poetului la mijloc, deci nu musai realitatea, dar ce părere aveți despre asta (?):
Se duc pe Dunare la vale —
Ca sirul de cocori pribegi
Pe-ntinsul fara de hotare —
Se duc pe Dunare la vale
Cosciuguri albe plutitoare
Pe negrul apelor murdare…
Si tot pe apa care poarta
Noroiul omenirii-ntregi,
Sub sarutarile solare,
Pluteste si-o… ghitara sparta.
Eu cred că toate-s vechi și noi sunt toate, ca să-l parafrazez pe Eminescu.




Poate insa in urma cu jumatate de mileniu in urma pluteau mai putine gunoaie. Sau cel putin, mai putin nocive. Pe-atunci nu contemplau flotabilitatea plasticului… In schimb, pacatele-s la fel de multe.
La ce fel de păcate te referi?
Da am observat din ce in ce mai multe gunoaie lasate la voia intamplari….oameni buni nu va ganditi ca aceste gunoaie ne pune in pericol mediu si viata?
Nu cred că cititorii acestui blog aruncă gunoaie pe jos.