Coincide cu al meu, doar că este mai articulat și se suprapune perfect peste ceea ce cred eu dar n-am putut, în tumultul gândurilor, să exprim atât de vertebrat:

Cand Pink Floyd cînta, în anii 80, cunoscutele versuri “We don’t need no education” sau “Hey, teacher, leave us kids alone”, Roger Waters şi trupa nu vorbeau în numele romanilor. Sau pentru romani. Nu. Protestau faţă de reformele lui Margareth Thatcher din Marea Britanie, inclusiv cea din domeniul educaţiei, ţinînd partea “progresiştilor” de stînga care vroiau să ţină această ţară captiva unui sistem de sorginte socialistă. Pentru Waters, ”comfortably numb” erau în primul rînd tinerii britanici, “opresaţi” de capitalismul “veros” al Doamnei de Fier. Desigur, romanii striviţi de comunism s-au regăsit şi ei în această formulă.

Le spuneau tinerilor britanici ce vor să audă, dădeau glas revoltei lor, pentru a-şi vinde discurile. În acea vreme, cea care dărîma zidul cu adevărat era Thatcher şi aliaţii săi: Reagan, Papa Ioan Paul al II-lea etc şi alţii. Pink Floyd vindea doar discuri.

Silviu Sergiu

Continuarea este pe link. Merită citit. Mai ales finalul apoteotic.