Am un tip pe care îl admir foarte mult, un informatician răsărit și foarte harnic, lipsit de aroganță și atât de bine educat încât mi-a stârnit toată admirația. Mă rog, eu îi mai spun în glumă “Man, ți-am spus azi cât de mult te admir și te respect eu pe tine?”.

Dom’ne, eram la o petrecere și ne-am pus toți la masă, cu cele trebuincioase, desigur. Noi, adică el, eu și încă o mână de oameni, stăteam la aceeași masă. Cum a început să se servească masa care era era sub forma unui bufet suedez, ne-am ridicat să ne servim, și evident că unii au ajuns la masă mai înainte, iar alții mai târziu cu câteva minute. Ei, dar tipul ăsta cool, din respect față de restul mesenilor, și dintr-o foarte bună educație, ajungând primul la masă, nu s-a pus direct să mănânce – precum majoritatea de atunci – ci, atenție!, a așteptat să ajungem toți la masă, să mâncăm împreună.

Adică să petrecem împreună, să mâncăm împreună, să bem împreună, să ne simțim bine împreună, nu doar să fim comeseni! Or, asta este o chestie subtilă, de finețe, finețe pe care numai cu obiceiuri sănătoase în familie poți să le cultivi. Deci respect!

De fapt, ca să fiu precis, am un deosebit respect și pentru BitDefender, compania pentru care a lucrat. Dom’ne, dacă așa oameni lucrează și acolo, nu doar la noi, păi jos pălăria, o să-mi iau licențe pe viață de la ei, pentru că au oameni specialiști și/ sau specialiști care știu să fie oameni.

Dar acesta nu este un advertorial pentru BitDefender, așa că voi încheia respectuos salutându-l pe om.