Un bărbat…
Numai un bărbat adevărat va aprecia nu doar fructele dulci ale nurilor unei femei, ci și robustețea trunchiului pe care acestea cresc, umbra mângâietoare a frunzelor gândurilor drăgăstoase femeiești și atingerea blândă a atenției desăvârșite a acesteia.
Un bărbat nu este și nu poate fi bărbat, fără a învăța să aprecieze profunzimea dulce a feminității, iar un bărbat nu este și nu poate fi bărbat fără femeia sa, cea care-l va trata ca pe un bărbat, ca pe un copil, ca pe un elev sau ca pe un dascăl, totodată.
Eu știu că fără feminitate, viața unui bărbat este plată ca o tablă pe care așezi cuvinte, niciodată emoții, este plată ca un piatră din care nu va ieși o statuie frumoasă ci o lucrare banală, fără femei și fără feminitate noi, bărbații, am fi doar niște pomi risipiți de vânturi și lipsiți de fructe.
Ce poate fi mai bun?
M-ai dat pe spate. 🙂
Da. Și nicio femeie n-a reacționat. =))
Femeile sunt impresionate pana la lacrimi de profunzimea cuvintelor :))
Ce este drept daca un necunoscut mi-ar fi spus cuvintele astea i-as fi spus: hai ma lasa vrajeala! zi ce vrei :))
Nu este evident ce vrea? =))
poate vrea clatite :))
Da, din alea cu gemul la purtător.