Da, este vorba despre cățelul ăla simpatic din plastic, despre care scriam ieri. Când am înțeles că a fost pierdut și nu părăsit, am scris afișul și l-am pus lângă fișele de pontaj, la loc vizibil. Se pare că jucăria era a unui coleg care îl primise de la o colegă, care coleg l-a donat mai departe la o altă colegă, ce are o simpatică colecție de jucărele vesele.

Frumos! Am început ziua bine, mă rog, fără faza cu sângele, căci Hexa (așa îi spuneam eu) și-a găsit o stăpână de gașcă. Și cică o cheamă Peach. Sau îl cheamă, în fine. A fost drăguță faza.