Dacă aș fi fost ministrul agriculturii, aș fi fost onest: nu putem concura cu Olanda. De fapt, în materie de agricultură, nu știu cine poate concura cu Olanda.

Olandezii sunt în stare să le vândă ceapă chiar și țăranilor care cultivă ceapă. Cum să spun, la ce infrastructură are Olanda, probabil că în zece ani vor exporta flori direct cu OZN-ul.

Astfel, în materie de sub-ramuri ale agriculturii practicate în Olanda, ei deja și-au scos banii investiți, acum scot doar profit, de aceea spun că agricultura este o luptă pierdută.

Poate în unele domenii, mai puțin lucrative, mai avem vreo șansă, dar la agricultură, în general, nu avem niciuna, pentru că aproape fiecare companie importantă are centrul său de cercetare-dezvoltare pentru produse agricole, iar noi – când investeam maxim în cercetare – aveam maxim 100 pentru toate ramurile, cam cât are orice județ din Olanda.

Ca să vă faceți o idee cât de tare m-a șocat țara asta, fiecare județ din Olanda produce cât toată România, iar PIB-ul Republicii Moldova îl pot face câteva orașe mici, cu câteva zeci de mii de locuitori.

Cum să spun? Ăștia și-au plantat centrale eoliene prin rafinării și pe lângă, ca să încapă mai multă unitate de producție pe kilometrul pătrat, nu știu dacă vă puteți imagina așa ceva.

De asta zic, ei importă doar pentru că vor și, în general, importă de la companii olandeze care s-au extins în țări cu o climă mai caldă, precum Spania, ca să obțină o recoltă ce este mai rentabil să fie crescută în mediul nativ.

Altfel, suntem mâncați, cu tot Bărăganul nostru, oricât de bine cultivat ar fi. Și să nu credeți că-n Olanda nu sunt terenuri necultivate. Sunt, berechet chiar, dar acolo unde se pun să facă, se vede.

Repet, ăștia la vând ceapă gospodarilor cu ceapă-n curte. Deci, despre ce vorbim noi aici?