Economia rusiei
Ordinul lui Putin de a distruge produsele occidentale este o vrăjeală. În realitate, alimentele de fabricaţie europeană sau americană sunt depozitate în fonduri secretizate şi rezervate pentru distribuire nomenclaturii Kremlinului
Deloc, n-aș spune că este o vrăjeală. Este, mai de grabă, un fel de a masca iminenta prăbușire a economiei Rusiei, în sensul că: dacă produsele de import nu se mai găsesc, nu mai știe nimeni care este prețul lor, deci cu cât s-au scumpit, decât cu cât s-a dus în jos economia rusă.
Acum, tinerii știu cât costă un smartphone oarecare și s-ar mira tare, de exemplu, dacă la iarnă acesta va costa dublu, iar același principiu de mascare a devalorizării prin reducerea sau oprirea distribuției s-a mai practicat. De ce credeți că în România comunistă nu se aduceau mașini de import? Pentru că s-ar fi văzut clar că o mașină străină oarecare ar fi costat spre 250,000 de lei, ceea ce le-ar fi dat unor oameni dimensiunea reală a salariului lor mic…
De aceea zic, nu se întâmplă nimic nemaivăzut!
1. Mașinile occidentale ieftine nu erau mai scumpe decât cele românești, spre exemplu Fiat 1300 costa vreo 70 000 de lei (între 67 000 și 77 000 de lei, în funcție de anul importului și de dotări). Dacia 1310 standard costa 77 000 de lei și 1310TLX vreo 83 000.
2. Banii nu înseamnă mare brânză într-o societate închisă (de la Beijing la Oslo, trecând prin Berna).
Contraexemplu: s-a spus că Steve Jobs a făcut o faptă eroică atunci când a construit Apple I în 1977 în garajul lui, cu 500 USD pe care i-a obţinut amanetându-şi microbuzul VW. Dar asta e inexact.
Formularea corectă e: Steve Jobs trăia în 1977 într-o societate în care cu 500 USD se puteau obţine piesele, sculele, cărţile, timpul şi alte resurse necesare pentru a construi şi vinde un computer. În 1977 în România nu se putea face aşa ceva. Nu banii reprezentau problema. 500 USD erau 6000 de lei ai epocii comuniste, 12 lei = 1 USD la „cursul necomercial” stabilit de Stat. Dar de unde să îţi procuri piesele, atelierul, timpul necesar lucrării, informaţiile, fără să te ia nenea Secu’ de guler?.. Cum să aibă un român care ajunsese la maturitate în 1977, adică nu trăise niciodată altundeva decât în comunism, iniţiativa şi ambiţia? Când toţi îţi spuneau să nu faci nimic altceva decât să înveţi lecţia pe dinafară ca să îţi dea 9 tovarăşu’ prof? Fiindcă 10 nu ţi-ar fi dat, 10 lua cel care strângea castane şi maculatură?
„Mașinile occidentale ieftine nu erau mai scumpe decât cele românești, spre exemplu Fiat 1300 costa vreo 70 000 de lei (între 67 000 și 77 000 de lei, în funcție de anul importului și de dotări). Dacia 1310 standard costa 77 000 de lei și 1310TLX vreo 83 000.”
Interesant, atunci de ce stăteau toți românii la coadă, ca să-și ia Dacia?
Un fost Smart-ist ar fi putut întreba şi „de ce detestau atât de mult Oltcitul, care era tehnic superior?” 🙂