Mă bântuie următoarea dilemă politică
Dacă Băsescu este atât de rău, de mincinos și de tiran, de ce nu se de-secretizează dosarul jurnaliștilor răpiți în Irak? Doar unii spuneau că e mâna lui, deși era președinte doar de șase luni și probabil n-ar fi avut timp s-o pregătească.
Citeam această relatare dintr-un document obținut de WikiLeaks (da, citesc destul de mult zilele astea, dacă altceva mai bun n-am de făcut) și n-am aflat nimic nou, sau am aflat că n-am înțeles nimic și, desigur, mi-ar fi plăcut să știu care este deznodământul.
Din păcate, desigur, documentul publicat în urma unui parteneriat de investigații organizat de WikiLeaks nu ne dezvăluie mai mult, că ar fi fost frumos să nu așteptăm cincizeci de ani până să aflăm… nu știu ce.
Nu cred că așa o de-secretizare ar fi o acțiune tabu. La cât de tare se joacă politicienii pe nervii și banii noștri, încep să cred că și asta este o opțiune.
Sau nu este, pentru că ne implică partenerii sau interesele? Adică nu e dubios cum un grup terorist necunoscut (Muad bin Jebel) n-a acționat decât o singură dată? Nu e ca și cum ar fi avut un singur scop? În fine, întrebări fără răspuns…
Mai asta cu desecretizarea…parerea mea este ca e4ste vorba de ceva oameni ai serviciilor sub acoperire….si ar fi desconspirati…si fiind activi nu stiu cat de conspirati ar mai fi…eu asta cred ca este motivul!
Firește. Dar atunci nu e ca și cum ne-am da cu capul de pereți și să spunem că ne-au bătut alții?