Nu cred că Siria a folosit arme de distrugere în masă pe teritoriul său. Cred, desigur, că are astfel de arme, probabil cumpărate în anii 1980 de la americani, pe vremea când americanii le-au vândut astfel de arme și vecinilor lor irakieni, când SUA avea o mare gară cu Iranul.

Amu, doar faptul că are astfel de arme, nu implică folosirea lor. Or fi oficialitățile siriene cam totalitariste, dar îîn niciun caz nu sunt nebune să folosească gaz Sarin ca să-i invite pe americani să le dea în cap. Din contră, rebelii ar fi avut toate motivele să se bucure că s-a folosit Sarin, după doi ani de zile primind un nesperat ajutor din partea comunității internaționale. Sigur, mii de oameni au murit, dar trebuie să fim pragmatici în gândire: mii de sirieni mor săptămânal din cauza conflictului. Martiriul a două mii de oameni este semnificativ, dar cu impact pozitiv.

Plus de asta, WikiLeaks a făcut public încă de anul trecut faptul că SUA are în vedere, încă din 2011, o destabilizare a Siriei și o intervenție militară.

Asta, ca să nu mai spun că placa cu armele bilogice/ de distrugere în masă am mai auzit-o vizavi de țări care sunt nevoite să importe până și aspirina.

De aceea nu cred că o intervenție militară în Siria ar fi justificată de utilizarea unor astfel de arme. Sigur, am putea spune că ajutăm rebelii, sau ceva, dar se impune să nu fim ipocriți cu privire la motivele pentru care acționăm într-o manieră sau alta. De aceea, cred că președintele Traian Băsescu a avut o poziție lașă:

„Sigur, prudenţa noastră are o limită, şi anume aceea în care ni s-ar solicita să ne solidarizăm cu aliaţii noştri. O vom face fără rezerve. Până când acest lucru se întâmplă, opţiunea mea este pentru prudenţă şi pentru menţinerea liniilor de politică externă pe care le-am avut până acum, fie că vorbim de Orientul Mijlociu, de Siria, de Primăvara Arabă. (…) Prudenţa nu poate merge însă până la a nu fi solidari cu aliaţii noştri dacă la nivelul Consiliului de Securitate sau la nivelul NATO sau la nivelul statelor occidentale se va lua o decizie sau alta. Vom fi solidari cu aliaţii noştri”, a afirmat preşedintele.

Agerpress

Mie, de exemplu, mi se pare o poziție lipsită de coloană vertebrală. Sigur, este în ton cu politica externă a României, înțeleg că avem anumite obligații de acțiune și susținere, dar oare se merită să fim curve și să ne pătăm mâinile cu sânge, susținând un conflict nedemn?

P.S. Susțin îndepărtarea unui regim criminal. Dar nu pot să nu mă întreb de ce trebuie să mințim în legătură cu asta.

P.P.S. La știri am văzut niște victime, vii, suferinde. Dragii mei, de la sarin cazi lat și nu te mai miști, nu ai timp să te vaieți. Caz brusc și te trezești brusc, nu e ca la gazul cu/ de piper, să lăcrimezi de usturime. Sarinul atacă sistemul nervos și de la el nu te zbați ca broasca. Iar justificarea că „oricine se îndoiește de folosirea gazului Sarin trebuie să-și reevalueze busola morală” (am citat din memorie, cred că era cineva de la Departamentul Apărării a SUA) este stupidă. Moralitatea n-are nimic de-a face cu logica sau cu dovezile. De aceea, un astfel de discurs mă face și mai mult să cred că avem de-a face c-o fabricație. „Trebuie să crezi, nu să te îndoiești.”. Hai sictir, criminalilor. Nu sunteți cu nimic mai buni decât ăia de-și omoară proprii cetățeni.