De ce UE trebuie să salveze Ucraina

Nimic nu durează la nesfârșit, bunăstarea relativă nu este eternă iar sărăcia nu este finală. Ce dăinuie veșnic este dorința oamenilor de a trăi o viață mai bună, într-o societate mai bună și mai justă.

Desigur, această dorință poate fi deturnată de politică și de factori externi, precum religia (Iran), intervenția militară (Coreea de Nord), corupția (Somalia, Nigeria) sau propaganda (Cuba, Venezuela). Dar niciunul dintre acești factori nu acționează la nesfârșit, spre deosebire de hotărârea oamenilor de a o duce mai bine.

Astfel, printre multele incertitudini cu care ne luptăm astăzi, o avem, măcar, pe aceea că deși progresul social nu este ireversibil, acesta are – totuși – tendința de a sta pozitiv. Ca rezultat al acestui progres social, sclavia a fost abolită (țăranii nu mai sunt iobagi legați de glie, țiganii nu mai sunt sclavi ad literam) și ne tratam, unii pe ceilalți, mai de grabă egalitar.

Cu acest gând în minte vin astăzi în fața Dumneavoastră pentru a propune o foarte îndrăzneață extindere a Uniunii Europene în Ucraina, Moldova, Turcia și Georgia, din motivele pe care le voi detalia în continuare.

În primul rând, Ucraina are cel mai mare potențial de creștere economică din Europa de Est, din cauza faptului că acum economia sa este foarte mică și nu prea poți coborî economic mai jos decât atât (exceptând cazurile auto-sabotajului economic intenționat), pentru că în Europa avem un sistem de comerț internațional cât de cât bine reglementat.

Desigur, și viteza dezvoltării economice este importantă. Totuși, să luăm în considerare altceva: în UE sunt câteva economii care nu se descurcă prea bine și, ajutând Ucraina să se ajute singură pentru a se integra în UE, vom putea crește potențialul de reacție economică a uniunii, în cazul unor tulburări economice dealtfel previzibile.

Cu ultima criză financiară deja de domeniul trecutului, este timpul să ne pregătim pentru următoarea criză financiară, care va veni într-un deceniu sau două, la timp pentru ca noile state membre să pună mâna la ajutarea statelor mai vechi și mai grele din punct de vedere economic, pentru ca acestea să treacă mai ușor și mai repede peste potențiala criză.

Calculul meu este simplu: cu ceva determinare, în două decenii Ucraina își poate dezvolta economia până la nivelul de 400 de miliarde de euro, ceva mai puțin decât are Polonia astăzi, cu ceva mai mulți cetățeni, iar acest lucru este posibil să fie obținut, după cum a fost exemplificat de către fiecare stat nou membru al UE, care – toate – și-au triplat produsul intern brut în mai puțin de două decenii, dacă nu chiar mai repede.

Desigur, aceasta se poate obține numai printr-o reformă substanțială a societății, dar Ucraina pare să fie pe calea cea bună, cum în aceeași situație erau și statele baltice la începutul anilor 1990.

Dacă alegem să ajutăm Ucraina să ne ajute pe termen lung, trebuie să luăm în considerare și oportunitatea întâmpinării creșterii economice din țările mai mici, precum Moldova, Georgia și, de ce nu?, țările din Balcanii de Vest. Înconjurate de UE, aceste țări ar putea să cunoască o creștere economică relativă generată chiar de UE, deci de ce să nu ne bucurăm cu toții de ea? În fond, ambele părți ar trebui să beneficieze de mutualitatea comerțului, iar aceasta este calea etică de abordare, respectiv schimbul dintre aderarea la UE și comerțul liber și neîngrădit.

În total, țările din estul UE au produs, în 2014, bunuri și servicii de 1,100 miliarde de euro. Dar asta mai înseamnă ceva, și anume că dacă ar trebui să ne împrumutăm de bani, pentru a depăși vreo criză financiară ce afectează UE, aceste țări au un nivel relativ scăzut de îndatorare, de în jurul a 40% din PIB.

Pe scurt, dacă ar trebui să ajute la rezolvarea unei crize financiare în cadrul UE, aceste țări s-ar putea îndatora până la nivelul de 70%, care este foarte întâlnit, și să fie în continuare foarte sigure din punct de vedere economic.

Revenind la Ucraina, dacă aceasta va ajunge la un nivel economic de 400 de miliarde de euro PIB, la nivelul est european de 40% datorie față de PIB, partenera noastră ar putea aduna în jurul a 120 de miliarde de euro, pentru a ajuta la rezolvarea potențialei crize financiare din UE.

Iar acesta este scenariul mai de grabă pesimist, în care țările Est UE nu se dezvoltă deloc, ceea ce știm că nu va fi cazul, deci, în cazul în care vreo criză se va petrece, membrii cei noi ar putea strânge în jur de 420 până la 500 de miliarde de euro, față de doar 300 de miliarde cât ar putea strânge fără Ucraina.

Dar eu vrea să merg și mai departe, introducând și Turcia în acest peisaj. Acum, PIB-ul Turciei este de aproximativ 1,000 de miliarde de euro și, pin aderarea la UE (evident, prin reformă, nu din alte interese) aceasta ar putea ajunge, în două decenii, la un PIB de măcar 2000 de miliarde de euro. Iar acesta este, totuși, un scenariu pesimist, bazat doar pe reforme moderate făcute de Ankara. Ne amintim, pentru restul țărilor din Europa de Est am văzut o triplare a PIB-ului în două decenii, dar nu și în cazul Turciei, unde am fost reticent și am presupus doar o dublare a acestuia.

De asemenea, gradul de îndatorare a Turciei este de aproximativ 50% din PIB și, dacă urmăm același scenariu, Turcia singură va putea contribui cu 400 de miliarde de euro, și să fie în continuare sigură din punct de vedere economic.

În total, prin aderarea la UE a Ucrainei și Turciei, împreună cu țările deja membre, spațiul de manevră economică în caz de criză va fi în jur de 1,000 de miliarde de euro, față de 300 cât am putea acum.

Iar aceasta, doar prin folosirea spațiului economic de creditare, în timp ce țările estice EU rămân în continuare sigure (un grad de îndatorare de 70% nu este sau n-ar trebui să fie problematic pentru nicio țară din UE), fără a fi supra-îndatorate, dar mai este ceva: imaginați-vă tot comerțul care s-ar desfășura între UE și Orientul Mijlociu, prin Turcia, și Asia Centrală, prin Ucraina!

Atât Orientul Mijlociu cât și Asia Centrală au nevoie de tehnologie, bani și tot ce-i între ele, iar UE le poate oferi acestea, în special pentru că multă reconstrucție este necesară în Orientul Mijlociu, respectiv pentru că multă modernizare este necesară în Asia Centrală.

Aproape că pot vedea toate fructele exotice venind de departe, gen Yemen, în supermarketuri, cât încă sunt proaspete și delicioase, respectiv parcă și văd munca monumentală depusă la modernizarea infrastructurii Ucrainei, care va crea atât de multe locuri de muncă, deci atât de multe oportunități de afaceri, de la ochelari de soare la software, și totul în timp ce ajutăm Ucraina să-și trăiască visul European, cu oportunități în ambele părți!

Este atât de mult de lucru în UE și în vecinătatea sa, încât ignorarea acestei realități înseamnă oportunități ratate, deci profituri pierdute și degradarea stilului de viață, în timp ce populația îmbătrânește și scade ca număr.

Deci da, avem motive foarte bune să salvăm Ucraina și să ajutăm Turcia și țările mai mici din jur să intre în Uniunea Europeană. În fond, costul inițial al pregătirii spre aderare și apoi al aderării nu este decât un împrumut pe care-l facem către generațiile următoare, ca să trăiască într-o Europă liberă și unită, dar a cărei bunăstări depinde de noi și de acțiunile noastre de acum.

[Acest articol a fost scris de mine în limba engleză pentru Euromaidan PR.]

P.S. Iarăși n-am publicat articolul de dimineață, pentru că mi-a fost somn când am  dat click co mouse-ul și, iată, nu s-a publicat la timp…

P.P.S. Logica acestui articol este următoarea: țările din Vestul UE s-au împrumutat de 1000 de miliarde de euro doar în acest an, doar ca să stimuleze toată economia UE. Va veni o zi în care să trebuiască să facem și noi la fel.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.