Mă pun în pielea lui Răzvan Băncescu
Vizavi de cazul lui Răzvan Băncescu de la ASPA, mie mi se pare că a acționat într-o manieră lipsită de civilizație, pentru că n-a făcut plângere la poliție în momentul în care cuțofilii au început să-l urmărească și să-l hăituiască ca pe un câine.
Adică, dacă pe mine m-ar urmări cineva pe stradă, n-aș sta trei săptămâni până să cedez, ci aș dezamorsa situația în câteva minute, printr-o explozie deosebit de violentă (nerd rage). N-aș aștepta, deci, să se acumuleze forțe potrivnice și nici n-aș suporta să-mi fie urmărită soția și copiii de către cuțofili, respectiv n-aș îndura să li se spună copiilor că tata este un criminal care omoară animalele, sau să i se reproșeze soției că s-a măritat cu un monstru.
Chiar și așa, să zicem că aș face un efort supra-omenesc, de Sisif, să nu cedez nervos și mi-aș vedea de viață în măsura în care nu mi-o îngrădesc cuțofilii, în momentul în care îmi oprești mașina în trafic, în stil mafiot, consider că am de-a face cu o agresiune în măsură să-mi pună în pericol viața și integritatea fizică, și acționez în consecință.
Și nu vreau să fiu înțeles greșit, nu sunt violet, doar iubesc viața, îmi iubesc viața, îmi iubesc familia și prietenii și aș face orice – orice! – să fiu cât mai mult alături de ei!
Revenind, pentru a opri o mașină în trafic trebuie să folosești o anumită forță și o anumită tehnică, oprirea în trafic a unei mașini presupune niște riscuri extraordinare pentru ambele părți. Ei, dacă tu-ți asumi riscul ăla și dacă tu-ți asumi riscul de a-mi rupe mie ceva – într-un accident de circulație provocat intenționat- consecințele nu sunt și nu pot fi decât deosebit, dar deosebit de grave.
Astfel, faptul că duduia a scăpat doar cu un șut în fund, la figurat, este minimal, marginal. Răzvan Băncescu ar fi putut și ar fi fost îndreptățit să calce accelerația, nu frâna, urmând să se oprească direct la poliție, să le spună că persoane neidentificate îl urmăresc și încearcă să-i provoace un accident de circulație prin care să-l omoare.
Și ar fi avut dreptate.
Și n-am fi avut circul ăsta cu o haită de „victime” care – s-a văzut, da? – acționează precum o haită de câini care momesc victima și o înconjoară, lovind pe rând.
Altfel, de când orice cetățean te poate opri pe stradă? De când orice șmecher are voie să te scoată de pe carosabil? Până la urmă, cine îți dă dreptul de a pune viața animală mai presus de viața umană? În fond și la urma urmei, ceva îmi dă mie dreptul de a pune viața mea deasupra vieții tale…
Lasa un raspuns