Șoc și groază, nu ați aterizat nici pe Efemeride punct ro, nici pe Lupul Dacic și nici pe alte site-uri mega duioase și n-aș fi scris despre asta dacă Washington Post n-ar fi scris, pentru că, vorba aia, ei au acces la informații mult mai bune și mai proaspete decât mine.

Pe scurt, faza este așa:

1. S-a observat de câțiva ani buni faptul că steaua KIC 8462852 situată la doar 1481 de ani lumină față de noi – în termeni astronomici, este fix peste drum – are un model ciudat de a licări, așa cum se vede și-n imaginea atașată.
2. Vedem că tot la 20 de zile, luminanța stelei scade. În termeni astronomici, perioada mică de repetiție înseamnă că vorbim despre „ceva” aflat la distanță mică de stea, de doar în jur de 20 de milioane de kilometri (sau o fracție a acesteia, direct proporțională cu rația dintre masa stelei KIC 8462852 și cea a Soarelui), dacă ar fi vorba despre niște obiecte pe o orbită stabilă. practic, probabil că acolo este o planetă mică, precum Mercur, chiar în apropierea stelei, nu este niciun mister.
3. Pe de altă parte, pe lângă aceste fluctuații naturale, căci sunt mai multe, date de mișcările planetelor în respectivul sistem solar, s-au observat niște reduceri semnificative a luminanței stelei.
4. Problema cu aceste alte fluctuații ale luminanței stelei reiese din aceea că reducea luminozitatea stelei cu până la 22%. Ca să ne facem o idee, pentru un observator aflat planul mișcării planetei Jupiter în jurul Soarelui, luminozitatea stelei noastre ar părea că scade cu 1%, iar Jupiter este o planetă foarte mare!
5. 22% este enorm, mai ales că nu are un ritm anume, și nu poate fi explicată de vreo configurație imaginabilă pentru vreun sistem solar, stabil sau afectat de vreun cataclism planetar, precum ciocnirea unor planete.
6. Deci, cam cât de mari trebuie să fie astfel de structuri? Sute de mii de kilometri pe o latură și zeci de mii de kilometri pe o alta, sau ceva circular de diametrul 333,000 de kilometri, ceva de genul. Aproape imposibil de imaginat…
7. OK, poate în cadru o fi o planetă chiar atât de mare? De 5 ori mai mare decât Jupiter? Total exclus, o planetă mare, o planetă gigant, nu poate avea decât o orbită stabilă, ținând cont de ciclul de viață (matur) al stelei în jurul căreia orbitează.
8. OK, să zicem că ar fi o planetă gigantică aflată aproape de stea. Aceasta ar fi atras gravitațional planetele mai mici, cum este cea cu perioada de 20 de zile, și nu i-am mai fi observat semnătura „umbroasă”, pentru că planetele s-ar fi ciocnit.
9. OK, ar putea fi altceva? Da, desigur! Ar putea fi două chestii: coliziunea unor comete masive aflate la periferia sistemului solar al stelei KIC 8462852 ar fi putut produce niște scăderi asemănătoare. Dar șansele sunt mult prea mici pentru ca asta să se fi întâmplat de două ori în câțiva ani, în aceeași poziție relativă față de noi, în aceeași zonă a sistemului solar al stelei KIC 8462852.
10. Pur și simplu, toate calculele ne indică faptul că sunt mai mari șanse ca fluctuațiile de luminozitate să se datoreze unor megastructuri extraterestre decât din cauze naturale.
11. A doua chestie care ar fi putut să fie ar fi fost o planetă mega-gigant, rebelă, care să nu facă parte din niciun sistem solar, și care să fi tranzitat câmpul vizual. Dar, de două ori? Șansele  sunt, deja, și mai mici decât în primul scenariu.

Oricum ar fi, este interesant. Și, desigur, nu cred că vorbim despre structuri extraterestre care să capteze lumina, astfel de structuri ar fi ca o coală de hârtie în vânt, chiar și dacă ar fi groase de zeci de kilometri, dar ceva interesant tot am găsit, însă nu știu să spun ce.

În principiu, nu cred că ar fi vorba despre panouri stelare (că solare nu mai putem să le spunem), pentru că ar fi fost distruse de exploziile stelare pe care toate stelele le au. Asta, dacă nu s-ar fi ciocnit cu niște comete, meteoriți și asteroizi…

Deci, clar, trebuie să fie altceva, să ne mai gândim. Dacă, de exemplu, sistemul solar respectiv este doar un cimitir de nave? Sau vreo „groapă ecologică” la nivel imens? Habar n-am, dar am de gând să aflu!