Megastructuri extraterestre…

  • Variația luminanței stelei KIC 8462852

Șoc și groază, nu ați aterizat nici pe Efemeride punct ro, nici pe Lupul Dacic și nici pe alte site-uri mega duioase și n-aș fi scris despre asta dacă Washington Post n-ar fi scris, pentru că, vorba aia, ei au acces la informații mult mai bune și mai proaspete decât mine.

Pe scurt, faza este așa:

  1. S-a observat de câțiva ani buni faptul că steaua KIC 8462852 situată la doar 1481 de ani lumină față de noi – în termeni astronomici, este fix peste drum – are un model ciudat de a licări, așa cum se vede și-n imaginea atașată.
  2. Vedem că tot la 20 de zile, luminanța stelei scade. În termeni astronomici, perioada mică de repetiție înseamnă că vorbim despre “ceva” aflat la distanță mică de stea, de doar în jur de 20 de milioane de kilometri (sau o fracție a acesteia, direct proporțională cu rația dintre masa stelei KIC 8462852 și cea a Soarelui), dacă ar fi vorba despre niște obiecte pe o orbită stabilă. practic, probabil că acolo este o planetă mică, precum Mercur, chiar în apropierea stelei, nu este niciun mister.
  3. Pe de altă parte, pe lângă aceste fluctuații naturale, căci sunt mai multe, date de mișcările planetelor în respectivul sistem solar, s-au observat niște reduceri semnificative a luminanței stelei.
  4. Problema cu aceste alte fluctuații ale luminanței stelei reiese din aceea că reducea luminozitatea stelei cu până la 22%. Ca să ne facem o idee, pentru un observator aflat planul mișcării planetei Jupiter în jurul Soarelui, luminozitatea stelei noastre ar părea că scade cu 1%, iar Jupiter este o planetă foarte mare!
  5. 22% este enorm, mai ales că nu are un ritm anume, și nu poate fi explicată de vreo configurație imaginabilă pentru vreun sistem solar, stabil sau afectat de vreun cataclism planetar, precum ciocnirea unor planete.
  6. Deci, cam cât de mari trebuie să fie astfel de structuri? Sute de mii de kilometri pe o latură și zeci de mii de kilometri pe o alta, sau ceva circular de diametrul 333,000 de kilometri, ceva de genul. Aproape imposibil de imaginat…
  7. OK, poate în cadru o fi o planetă chiar atât de mare? De 5 ori mai mare decât Jupiter? Total exclus, o planetă mare, o planetă gigant, nu poate avea decât o orbită stabilă, ținând cont de ciclul de viață (matur) al stelei în jurul căreia orbitează.
  8. OK, să zicem că ar fi o planetă gigantică aflată aproape de stea. Aceasta ar fi atras gravitațional planetele mai mici, cum este cea cu perioada de 20 de zile, și nu i-am mai fi observat semnătura “umbroasă”, pentru că planetele s-ar fi ciocnit.
  9. OK, ar putea fi altceva? Da, desigur! Ar putea fi două chestii: coliziunea unor comete masive aflate la periferia sistemului solar al stelei KIC 8462852 ar fi putut produce niște scăderi asemănătoare. Dar șansele sunt mult prea mici pentru ca asta să se fi întâmplat de două ori în câțiva ani, în aceeași poziție relativă față de noi, în aceeași zonă a sistemului solar al stelei KIC 8462852.
  10. Pur și simplu, toate calculele ne indică faptul că sunt mai mari șanse ca fluctuațiile de luminozitate să se datoreze unor megastructuri extraterestre decât din cauze naturale.
  11. A doua chestie care ar fi putut să fie ar fi fost o planetă mega-gigant, rebelă, care să nu facă parte din niciun sistem solar, și care să fi tranzitat câmpul vizual. Dar, de două ori? Șansele  sunt, deja, și mai mici decât în primul scenariu.

Oricum ar fi, este interesant. Și, desigur, nu cred că vorbim despre structuri extraterestre care să capteze lumina, astfel de structuri ar fi ca o coală de hârtie în vânt, chiar și dacă ar fi groase de zeci de kilometri, dar ceva interesant tot am găsit, însă nu știu să spun ce.

În principiu, nu cred că ar fi vorba despre panouri stelare (că solare nu mai putem să le spunem), pentru că ar fi fost distruse de exploziile stelare pe care toate stelele le au. Asta, dacă nu s-ar fi ciocnit cu niște comete, meteoriți și asteroizi…

Deci, clar, trebuie să fie altceva, să ne mai gândim. Dacă, de exemplu, sistemul solar respectiv este doar un cimitir de nave? Sau vreo “groapă ecologică” la nivel imens? Habar n-am, dar am de gând să aflu!

2 Comentarii

  1. Tudor 16 octombrie 2015 la 16:13 - Raspunde

    Din nefericire, inclusiv publicatiile de specialitate au ales calea clickbaitului si au comis urmatoarea gresala:

    https://www.youtube.com/watch?v=9BRDCxNEuyg

    “I don’t know what it is, it must be Aliens from outer space”.

    Dar cum nimeni nu se oboseste sa citeasca intreg articolul postat pe arXiv, hai sa-i ajutam punand direct concluzia specialistilor:

    http://arxiv.org/pdf/1509.03622v1.pdf

    “Our most promising theory invokes a family of exocomets. One way we imagine such a barrage of comets could be triggered is by the passage of a field star through the system. And, in fact,
    as discussed above, there is a small star nearby ( 1000 AU; Section 2.3 ) which, if moving near to KIC 8462852, but not bound to it, could trigger a barrage of bodies into the vicinity of the host
    star. On the other hand, if the companion star is bound, it could be pumping up comet ccentricities through the Kozai mechanism. Measuring the motion/orbit of the companion star with respect to KIC 8462852 would be telling in whether or not it is associated, and we would then be able to put stricter predictions on the timescale and repeatability of comet showers based on bound or unbound star-comet perturbing models. Finally, comets would release gas
    (as well as dust), and sensitive observations to detect this gas would also test this hypothesis”

    Pe scurt, nici vorba de megastructuri extraterestre[nicaieri in articolul orignal nu apare ipoteza aceasta], pur si simplu toate celelalte scenarii posibile nu pot fi confirmate inca DIN LIPSA DE MASURATORI pentru parametrii necesari eliminarii oricaror dubii cu privire la originea lor. Ori atunci cand nu poti confirma/infirma o ipoteza din cauza ca nu ai destule date la dispozitie, saltul la concluzia: “Sanse mari sa fie extraterestre” e destul de pueril 🙂

    Oricat de mult mi-as dori sa existe dovezi ca nu suntem singuri in univers, sunt sanse mult mai mari ca misterul sa fie elucidat prin ipoteza de mai sus, a cometelor, fata de cea a unor constructii extraterestre 🙂

    • Robin Molnar 18 octombrie 2015 la 13:12 - Raspunde

      Da, cred că sunt mai mari șansă să fie ceva natural, decât ceva creat de extratereștri, doar că nicio ipoteză a naturaleții nu corespunde cu datele pe care le avem.

      S-ar putea să fie ceva ce nu am conceput până acum în materie de natural.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.