N-aș fi vrut să scriu asta, nu în weekend oricum, dar m-e frică, mi-e groaznic de frică, de groază, vizavi de ceea ce se va alege de țara asta.

A TRĂD//Á ~éz tranz. 1) (persoane, interese, cauze, idealuri, sentimente etc.) A abandona în mod perfid sau laș (trecând de partea adversă). ~ Patria. ~ prietenul. 2) fig. (despre facultăți fizice sau psihice) A nu mai sluji ca înaite, diminuând ca potență; a da de sminteală. 3) fig. (persoane) A arăta așa cum este în realitate; a da de gol; a destăinui; a vădi. L-a trădat privirea. Vocea lui trădează neliniște. /<lat. tradere

Văzând că cei care ne agită zilele astea comit acte de trădare națională unul după altul, presupunând că Băsescu va cădea, credeți că se vor opri din fărădelegile incomensurabile pe care le-au făcut?

Credeți că niște trădători de neam și țară se vor opri doar pentru că așa le va dicta o procedură constituțională sau alta, sau pentru că așa le va spune UE, NATO, CSI, necuratu?

Credeți că după ce au săvârșit niște fapte anti-naționale atât de grave, pe care încă nici nu le simțim pentru că mintea noastră nu le poate încă pricepe, în cvasi-inocența ei politică, ei se vor opri?

Mi-e teamă că nu. Mi-e groază de ceea ce se va întâmpla. Mi-e teamă că atât de tare a fost mutilat trupul poporului, încât unii susțin democratic prin vot fraudat trădarea, în timp ce alții se opun în mod complet neajutorat. Pentru că – în acest moment – noi nu ne mai putem ajuta.

Ce proteste? Ce manifestații de stradă? Se va spune că aia a fost voința poporului și n-ai voie s-o contești. Pur și simplu, dacă democrația atârnă de nouă oameni de la CCR, undeva, pe drum, ceva a fost interpretat greșit. Sau aplicat greșit. Sau înțeles greșit.

Să mă iertați dacă astăzi mă simt neajutorat. Frica de grozăviile ce le simt a urma are efectul ăsta asupra mea.