Normalitate, dragostea mea…
În România, sunt unul dintre privilegiații care au și asigurare medicală privată. La o adică, ai pe ce să pui mâna, Doamne ferește. Practic, plătesc la două sisteme alternative de sănătate, ceea ce este un pic aiurea, fiindcă nu vreau să renunț la asigurarea privată…
Pe de altă parte, în SUA au un sistem sistem privat nefuncțional pe care ai noștri ar dori să-l copieze…
Amu, eu nu știu cum ar fi normal să se plătească și cum ar fi normal să fie sistemul, dar ceea ce știu este că riscăm să cădem într-o anormalitate crasă a serviciilor medicale publice. Și pare că nimănui nu-i pasă.
normal era daca platim asigurarea la stat sa beneficiem la nevoie de ea dar din pacate platim degeaba, eu nu am reusit sa beneficiez de nimic in contul asigurarii, daca am avut nevoie de ceva a trebuit sa platesc(sa dau „atentii”)
Da. Și nu e normal.
Din pacate la noi nici sistemul public de sanatate nu merge. Am o incredere mult mai mare in sistemul privat.
De ce?
Eu aş prefera să nu mi se tragă nici un ban din salar şi să plătesc serviciile medicale de care am nevoie. Sau o asigurare privată. Ţi-am povestit cum a fost în Thailanda când am ajuns la spital.
Da. Și ăia-s înaintea noastră…