Pămpălăi și fătălăi
Dacă m-aș duce în Japonia, m-aș gândi că am o șansă să prind un cutremur din ăla mare, din care să nu scap. Dacă zbor cu avionul mă gândesc că am o șansă să intre barza la motor și să facem flicul perpendicular pe sol, de să nu rămână nici de analize din noi. Dac aș merge cu mașina, m-aș gândi că am o șansă să nu mă vadă TIR-ul. Sau să nu-l văd eu.
Iar dacă m-aș duce cu trenul în Decembrie m-aș gândi că este o șansă să dea înghețul pe linie și să se oprească traficul, întrucât niciun conductor nu e nebun să plece la drum în condiții oribile. Mă rog, eu așa văd lucrurile. În schimb îi văd pe ăștia la știri oripilați că acceleratul Baia Mare – București avea vreo 700 de minute întârziere.
Nu zic nu, 700 de minute înseamnă mult timp, doar că era un caz de forță majoră, datorat condițiilor de mediu extrem de precare – o chestie care nu-i poate fi imputată CFR-ului. Plus că, dacă ne uităm pe harta meteo a continentului, vedem că a același front de aer rece și umed care a blocat circulația feroviară și în Germania, Franța sau Cehia.
Ah, dar suntem niște fătălăi pămpălăi și uităm să precizăm acest mic aspect, cum că transporturile de pe continent au fost afectate. Și, credeți-mă, ca să oprești TGV-ul (tren francez de mare viteză) îți trebuie ceva tupeu. În fine, credeam că e plină lumea de proști, dar bag de seamă că și fătălăii se înmulțesc. Ciudat, nu-i credeam în stare să se și reproducă.
P.S. Da, aș lua trenul oricând. Vă dați seama că dacă trenul nu poate circula, transportul rutier se face numai pe bază de semnătură.
Lasa un raspuns