După cum probabil ați auzit la știri, armata nord-coreeană a folosit artileria cu muniție de război împotriva populației militare și civile dintr-o insulă aflată pe linia de demarcație, ca urmare a unor exerciții militare ale armatei sud-coreene în apele teritoriale proprii.

Deci, mai pe scurt, sud-coreenii pescuiau guvizi la rachetă (sau îi vânau cu rachetele), iar nord-coreenii le-au dat la gioale, pe la spate, omorând niște oameni, rănind alții și distrugând câteva vieți. Asta după ce în primăvară o navă sud-coreeană a fost torpilată de nord-coreeni, deși nava nu era în apele teritoriale nord-coreene.

În primul și în primul rând, e și vina României. Acum vreo 10 – 15 ani șe-am trimis biscuiți, nu mai știu câte zeci de milioane. De banii ăia politicienii lor și-au mai săpat vreo două buncăre. SUA, la fel, a trimis ajutoare. De fapt, când a fost foametea aia mare din anii 1990, toată lumea a trimis ajutoare. Idioți. Ajutoarele alea au ajuns în principal la potențații partidului, iar la oameni au ajuns doar ajutoare "de la partid".

De fapt, de fiecare dată când le-a fost greu, nord-coreeni au primit ajutoare. Sau au negociat, că aici doream să ajung. Și când n-au avut argumente de negociere, le-au construit: (uzină de îmbogățire a metalelor radioactive), le-au produs (mai lansau o rachetă peste Japonia) sau au șantajat.

Așa și acum, dacă-mi permiteți opinia: s-au obișnuit ăștia cu primitul și negociatul. Și acum tot așa e:

– Bă, avem arme și murim cu sudicii de gât, dacă nu ne dați niște cașcaval.

Și ar cam avea nevoie:

• Se schimbă regimul (trece țara la fii-su pe buletin);
• E criză și la ei și au nevoie de bani, mai ales ca să mențină regimul comunist la putere (care trece printr-o criză specifică schimbării unui regim).

Plus că, să fim serioși, câtă vreme China le ține spatele, nimic nu li se poate întâmpla.