Risipa la restaurant

Știți că eu am o problemă cu risipa de mâncare, am mai scris despre asta. Așa că vreau să vă mai arăt una: la restaurantele mai spălate, pâinea pe care n-ai mâncat-o la primul fel o lași să fie luată și aruncată la gunoi.

Față a sărăciei: o gâscă murdară căutând prin gunoi, la Vulcan

Față a sărăciei: o gâscă murdară căutând prin gunoi, la Vulcan

Ca face? Cum să arunci o bucată de pâine, când poți să o mănânci la felul doi? Ca și ce chestie și în virtutea cărui principiu permiți sau permitem una ca asta?

Prea mulți oameni mor de foame pe lumea asta, prea mulți oameni mor de foame în țara asta și-n orașul ăsta pentru a trata cu atât de grosolană superficialitate chestiunea măncârii.

De fapt, mă irită foarte tare faptul că întreg ritualul servirii mesei la restaurantele de fițe este orientat înspre risipă: nu mânca tot, mai lasă în farfurie, nu păstra pâinea la tine între felurile de mâncare, nu cere porții mai mici, nu cere ciorba mai rece, nu fiartă…

Înțeleg că publicul țintă este unul care n-are grețuri finaciare și care-și poate permite o masă la un restaurant bun, pledoaria mea nu este împotriva lor ci împotriva rispiei. Pentru că mâncarea este una și se împarte la toți.

Și cât de corect este ca, dintr-o fiță, să-l privezi pe un om de felia sa de pâine, prin creșterea artificială și nenecesară a cererii?

Știți cum îi? Ca la bancheturile de fițe și cu scop nobil, strângeri de fonduri pentru diferite cauze, cu mai multe feluri de mâncare din care o parte se atuncă…

4 Comentarii

  1. Cronicarul 25 iulie 2013 la 09:02 - Raspunde

    E rata nu GASCA! 🙂

  2. brontozaurel 25 iulie 2013 la 18:50 - Raspunde

    Il privezi de o felie de paine care n-ar fi ajuns la el oricum. Adica nu conteaza, indiferent ce ai face.

    Da, sunt oameni care mor de foame. Si oameni care mor din alte cauze. Toata lumea moare pana la urma. Si?

    Altfel, mie mi se pare risipa mai mare sa mananci in oras. Te privezi pe tine de niste chestii pe care ti le-ai fi putut lua de banii aia, plus ca aia de la restaurant au o reteta standard pe care nu o adapteaza la gusturile tale, asa ca aproape mereu papilele gustative vor fi mai putin satisfacute decat dupa o masa acasa. Deci te privezi si de placere.

    • Robin Molnar 26 iulie 2013 la 14:26 - Raspunde

      Prin mecanismul cererii și al ofertei, cred că ar fi ajuns la el.

      Dacă cerea e mare, și prețul e mare. Și invers.

      Cred, după mintea mea, că putem ajuta săracii prin scăderea cererii concomitent cu creșterea producției. Desigur, până la un punct.

      Greșesc?

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.