Ultimul episod din seria "Şi fusei în Craiova", că nu vreau să vă stresez cu asta, deşi ceva îmi spune că e deja prea târziu. Eram pe tren, mergând spre Craiova. În Târgu jiu o domnişoară deschide uşa compartimentului şi introduce înăuntru un geamantan mare. Normal, o ajut să-l pună pe suport, rugându-mă să n-aibe rulmenţi sau metale grele pe interior.

În compartiment mai era o doamnă împreună cu fiica ei. Doamna, amabilă dealtfel, spune:

– Uite şi la asta cum ne deranjează!

Mi-a căzut faţa pe jos la aşa nesimţire gratuită. Domnişoara iese afară să vorbească cu cineva de pe peron. Eu, revoltat, îi spun:

– Doamnă, vedeţi Dvs., eu n-am prietenă aşa că vă rog să mă lăsaţi să mă simt şi eu bine.

– N-am ştiut…

Pleacă trenul din gară, domnişoara ia loc în compartiment pe banchetă, lângă mine. Eu şi cu fata doamnei jucam fazan pe mâncare şi tocmai rosteam cuvintele magice: "salată de boef". Domnişoara râde. În fine, mă bag şi io un pic în seamă, că deh, e păcat să nu.

Să v-o descriu: brunetă, cârlionţată, 21 de ani, studentă la automatică (tocilarele astea automatiste mă bagă în boală), suplă, bustul generos scos în evidenţă de un fel de cămăşuţă proiectată special pentru asta, zâmbetul frumos, picioarele frumoase şi armnioase, vocea calmă, etc. Era frumoasă rău.

Dar nu felul cum arăta m-a dat pe spate, că nu sunt chiar atât de superficial, ci felul cum răspundea la întrebări, de genul:

[Eu] – Şi ce faci dacă eşti cu cineva şi îţi place de altul?

[Ea] – Risc. Mă despart de ăla şi-mi încerc norocul cu celălat. N-are rost să stau să mă chinui cu el sau să-l înşel.

A răspuns exact cum aş fi răspuns eu, lucru destul de rar, după părerea mea. Pur şi simplu două ore n-am avut cum să o contrazic, pentru că răspundea exact ca mine. Exact ca mine! Deja chiar începusem să mă oftic. Ba mă luase şi tristeţea, pentru că, fiind exact ca mine şi având pe cineva, ştiam că n-am nicio şansă să pătrund mai adânc în viaţa ei. Pentru că nici eu nu aş permite una ca asta dacă aş fi într-o relaţie.

Mi-a plăcut mult fata asta şi ştiu că, în alte circumstanţe, am fi putut avea o relaţie foarte, foarte lungă. Sper să fie fericită.