Mi-a fost rău

[Nu citi mai departe dacă eşti cu inima, stomacul, alte cele.]

Dar rău tare de tot, nu aşa. Pe la ora 18 am mâncat, că eu nu mai mănânc seara de ceva vreme. Şi printre altele am băgat şi nişte lapte. Pe la ora 19 mă uitam la Observator-ul Antenei 1, pe care nu l-am urmărit în întregime, că mi s-a făcut rău. Mă pun la calculator să bag un pic de Fallout 3. Dar transpiram şi aveam o senzaţie nasoală. Mă ridic. Ameţeală. Greaţă. Merg la baie. Îngenunchez în faţa veceului.

Tremur. Nu ştiu de ce tremur. Mă concentrez. Trec cinci minute. Nimic. Dau să mă ridic. Simt că mă ia o senzaţi nasoală de nedescris. Îngenunchez iarăşi. Îmi vine. Prima tură. Un jet puternic. Trunchiul şi gâtul îmi erau înţepenite într-o poziţie care să permită jetului să iasă cu putere. Chestie de instinct. Manevrez jetul să nu dau pe-afară, din partea inferioară a trunchiului şi din fese. N-am dat pe jos.

Peste o secundă urmează repriza a doua. La fel, jet puternic, de simţeam cum mă golsesc pe interior, cum mă purific. Mi-e mai bine, dar tot rău îmi este, iar gustul din gură nu mă ajută cu nimic. Şi nici priveliştea gălbui-dezolantă, alături de mirosul acido-organico-greţos.

Mă ridic, mă spăl şi plec. Mă pun la computer. Nu rezist. Mă simt obosit. Mă întind în pat. Nu rezist. Mă întorc la baie. Îngenunchez. Aştept. Nimic. Mai aştept. Tot nimic. Mă ridic. Ameţeală. greaţă. Naşpa. Îngenunchez la loc. Mă sforţz un pic. Un râgâit timid iese la suprafaţă. Asta-i calea, fiule, mă gândesc. Mă sforţez un pic mai tare.

Vine tura trei. Jet slăbuţ, dar concentrat. Îl poziţionez bine şi nu dau p-afară. Simt stomacul cum se strânge, într-o senzaţie extrem de aiurea. Se făcuse cât un pumn, de mic. Se strânsese foarte tare, făcându-mă să stau încovoiat.

Tura patru, la fel, stomacul era strânns cât un pumn. Deja nu mai aveam ce să scot din mine, dar tot îmi era rău. Tremur. Nu ştiu de ce tremur. Respir încet să mă liniştesc. Mă liniştesc. Mă spăl. Mă bag în pat. O dulce somnolenţă mă înconjoară, asemenea unei zâne bune. Aţipesc. Acum mi-e mai bine. Acum mi-e mult mai bine.

6 Comentarii

  1. Mihai Todor 23 iunie 2009 la 18:43 - Raspunde

    Mdeh, shit hapens. Poate mâncaşi ceva dubios…

    • Robin Molnar 23 iunie 2009 la 20:12 - Raspunde

      :X Cred că era ceva în neregulă cu laptele… :X

  2. BoBo 23 iunie 2009 la 19:15 - Raspunde

    …și simțeai tu așa o nevoie să ne împărtășești aceste sentimente 🙂 Bine că ești ok acum.

    • Robin Molnar 23 iunie 2009 la 20:13 - Raspunde

      😆 Da, simţeam nevoia. Pentru că în general mă simt bine şi n-am probleme. 😀

  3. Molnar Bianca Andreea 24 iunie 2009 la 05:22 - Raspunde

    bleahhhhhhhhhhhhhhhh. Cred ca de la salamul ala de urs ti s-a tras. Dar chiar trebuie sa povestesti in detalii
    ???? :X

    • Robin Molnar 24 iunie 2009 la 07:49 - Raspunde

      😆 Nope, îţi spun sigur că era de la lapte, că am avut şi-n cafea şi cum am luat o gură cum l-am simţit. :X

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.