Nu mă învăţ minte niciodată

Aseară, mă rog, spre răsăritul soarelui, m-am pus să mă culc, că deh, e Sâmbătă, week-end, deci pot să dorm liniştit şi fără să mă trezească nimeni. Oha. Strepsils. Sugus. Mentos. Am crezut că paralizez.

Pe la nouă 8,48 dimineaţa sună telefonul. Nici nu mă uit pe ecran. Răspund. Unu mă întreabă de ce nu-i mai porneşte computerul. Adică vroia să-i spun eu prin telefon ce să facă, la 9 diminaţa, într-o zi de Sâmbătă. Şi şi moca pe deasupra.

Cred că de-acum încolo îmi închid telefonul în Week-end, până mă trezesc. Ora 8,48 nu este o oră decentă în week-end.

4 Comentarii

  1. Molnar Bianca Andreea 27 iunie 2009 la 09:21 - Raspunde

    Ma da sensibil mai esti 👿 :woohoo:

    • Robin Molnar 27 iunie 2009 la 10:24 - Raspunde

      😆 Nu iubi tău m-a sunat primul. El a sunat pe la 10. S-a găsit cineva mai de dimineaţă! :s

  2. Molnar Bianca Andreea 29 iunie 2009 la 06:55 - Raspunde

    ma bucur sa aud asta. ca nu suntem noi vinovati :woohoo:

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.