Sunt Robin și îmi place mirosul de bălegar

Sunt atât de sătul de absența mirosurilor, sau de mirosurile urbane de arsură și criblură încât, de fiecare dată când trec pe lângă un câmp fertilizat cu bălegar, cu nesaț trag aer în piept și mă bucur de mireasmă.

Desigur, creierul meu nu percepe bălegarul ca pe niște dejecții ci ca pe niște roșii care încă nu s-au copt, sau ca pe niște vinete ce încă n-au înflorit.

Și știu că o să sune cel puțin dubios, dar când mă-îndestulez cu mirosul de bălegar, nu percep bălegarul, ci mâncarea de calitate, atât de proaspătă și de delicioasă, încât cu toți porii și precum un mânz sălbatic respir aerul putrezicios și cu miresme de bălegar ca și cum ar fi însăși roua bunăstării.

Sunt Robin și îmi place mirosul de bălegar.

2 Comentarii

  1. Laurentiu 25 iulie 2013 la 21:38 - Raspunde

    Asta e o afirmatie facuta de un om care s-a saturat de mediul urban…te inteleg perfect!

    • Robin Molnar 26 iulie 2013 la 14:26 - Raspunde

      Exact. Sunt atâtea asfaltări prin zonă, că deja orașul pute a iad și a pucioasă.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.