Acest website are nevoie să folosească cookies, care sunt niște fișiere text de mici dimensiuni ce conțin referințe specifice, dar nu explicite, stocate pe computerul voastru, astfel încât, de exemplu, atunci când lăsați un comentariu, datele din formular să se salveze, dar nu numai.
Fără acces la cookies, aceste date nu se vor salva.
Pentru a afla mai multe despre cum folosim informațiile și despre dreptul vostru asupra datelor voastre, vă rugăm să consultați pagina Politica de Confidențialitate.
Puteți modifica accesul la aceste cookies accesând taburile din stânga.
Mie majoritatea mi se par cam dubioase. Nu as putea spune care e cea mai tare. Oricum ma bucur ca traiesc intr-o lume cat de cat civilizata
Comparativ cu ei, noi părem a fi de pe o altă planetă.
M-am spart de ras la comentariul de la 4. 7 nu e o chestie rea, tantalai exista. Nu-s de acord cu comentariul de la 8 – sunt foarte pro-poligamie. Exista cativa tipi cu care mi-as dori sa dansez in conditiile in care se aplica 11. 😀 12 e simpatica.
😀 Explică-mi și mie cum e cu poligamia aia, că io nu o înțeleg și sunt, deja, destul de bătrân.
Probabil depinde de persoana. Oameni diferiti au fantezii diferite, moduri de gandire, functionare diferite… la momente diferite. Si mie imi place sa fiu mereu alta. Fata de barbati diferiti sau fata de acelasi barbat. Pot sa fiu orice si pot sa experimentez cu oameni diferiti. Si e bine si ca ei sa aiba experienta pentru ca intotdeauna sa invat eu ceva nou. Nimeni nu ajunge sa ma cunoasca prea bine, sa calce in spatiul meu in care n-as suporta sa calce, sa-mi ocupe prea mult timp.
Hmm, mi se pare destul de dificil.
Ce anume? 🙂
Mi se pare dificil să fii poligam. Sufletește n-aș reuși să mă împart.
Asta înseamnă că ai o personalitate complexă 😀
Nu, doar copilaroasa. Vad multe si vreau sa fiu de toate. Toate deodata… ar iesi o monstruozitate. E mai bine sa fiu cameleonica. Eu sunt fata cu cravata si costum serios, tot eu sunt in blugi negri, tricou cu-o moarte si haina de piele si adidasi, tot eu sunt in pantaloni roz si tricou roz cu tweety, tot eu sunt in fusta cu carouri si esarfa in carouri si toace de 12 cm… bineinteles, cu mirosuri de fructe care se potrivesc din punct de vedere cromatic hainelor (capsuni pentru haine rosii, mure pentru haine mov, ananas pentru haine bej si asa mai departe).
“in pantaloni roz si tricou roz cu tweety” – și cu Amon Amarth în căști 😛
De unde știi tu. =)) Ahahahahah.
Pai doar nu o asculta Britney Spears 😛
Puteai spune și tu: Abba, Scorpions… 😛
De fapt, mai bine ziceam Justin Bieber =)) =)) =)) Nu pot să îmi scot faza asta din cap =))
Asta este una dintre puținele faze cu Ozzy care îmi și plac. =))
Logic ca Amon Amarth 😀
Cat despre faza aia cu Ozzy, nu spune absolut nimic. Ozzy nu poate tine minte nici unde si-a ingropat ultima data drogurile, nici cum se numeste trupa chitaristului cu care a colaborat timp de +20 ani.
But still, it’s funny as hell =))
Făceam și eu pe niznaiul. =))
Legat de Ozzy: nici măcar nu-l ascult, pentru că nu-l respect.
Eu respect ce a produs muzical. Cu Sabbath si dupa. Si respect faptul ca omul inca se chinuie sa topaie pe scena (ma rog, pe loc si tinandu-se de microfon) in ciuda faptului ca de-abia merge si ii tremura mainile.
Altfel, cu siguranta nu e un model de urmat.
Asta mi s-a parut muuult mai tare. 😀
Da, cu siguranță nu este un model de urmat.
Ce mișto =)) Chiar i se potrivește rolul ăla :))
Am dat-o de tot in off-topic, da’ o alta faza super tare (si celebra) cu Ozzy e asta – sobriety f*ckin s*cks, man! Si ce par avea pe vremea aia =))
Si mai off-topic: culoarea pentru link-urile din dreptunghiul care imi apare la hover peste link-ul la comentariul caruia i se raspunde ar cam trebui schimbata – nu prea se vede.
Sunt cam inutile linkurile în acel context, dar, mă rog, ar trebui colorate cumva… Robin?
LE: Dacă și la vârsta aia era așa de varză… În fine, nu voi avea niciodată la fel de mulți bani ca el, așa că nu am ce să comentez 🙂
=)) Banii sunt singura măsură a valorii unui om?
Nu, dar determină nivelul de trai 😀 Hai, zi că tu n-ai avea ce face cu banii lui =))
D-apăi cum să nu! Mi-aș face un muzeu de informatică, fizic. Și mi-aș face cea mai tare universitate din lume, unde se va intra numai pe bază de concurs, dar toți vor fi bursieri, adică nu vor plăti nimic, primind în schimbul utilizării potențialului: cazare, școlarizare completă, masă, activități de grup (sport, călătorii, spectacole), bani și șansa de a atinge cerul. 🙂
OK, dar ce culoare să fie?