Stați acasă!
[Un text de Patrick André de Hillerin via Ocsike]
Stați acasă!
Am cunoscut oameni care pe 21 decembrie 1989 au stat acasă. Foarte mulți. Oameni care mi-au explicat că eu și Oaie am fost niște idioți că ne-am dus din Titan până în Piața Palatului, în timp ce tremuratul lor pe sub pat a însemnat un „NU” extrem de hotărât spus dictaturii lui Ceaușescu.
Stați acasă!
Am cunoscut foarte mulți oameni care din 22 aprilie și până în 13 iunie 1990 au stat acasă. Mi-au explicat că statul lor acasă și ne-expunerea publică au însemnat, evident, un „NU” spus regimului lui Iliescu.
Stați acasă!
E convenabil. Dacă Băsescu nu pleacă, veți putea spune că ați stat acasă și ați spus „NU” demiterii sale. Dacă înving dictatorii din USL, veți putea oricând să spuneți că ați fost împiedicați să ieșiți la vot.
Stați acasă, coloane flexibile! Stați acasă, curajoșilor! Stați acasă! Dar nu mai spuneți nimănui că vouă vă datorăm democrația sau statul de drept.
Stați acasă…
În timpul ăsta, protestele continuă.
Eu nu aș compara situațiile, dacă ieșeai pe stradă în perioada aia ba riscai un glonț, ba o bâtă de miner plantator de panseluțe în cap. Până la urmă, acolo era vorba de instinctul de conservare. Dar acum nu tot ce ai de făcut e să ieși câteva minute din casă, și să pui o ștampilă. Atâta tot!
PS. Pot să preiau și eu bannerul ăla de sus (cu link cu tot)? Măcar până când îmi vine o idee cum să fac altul… 🙂
Da, acum e un pic mai sigur.
Am inteles indemnul…stam acasa si bagam pepene rece!:))
Sau bere, după gust. Preferabil, totuși, nu bere cu pepene.