Ferma animalelor de George Orwell (2)

Romanul (mă rog, este mai de grabă o nuvelă) Ferma animalelor este o alegorie prin care autorul, George Orwell (pseudonim) încearcă să descrie maselor largi de oameni ce înseamnă, de fapt, puterea politico-administrativă în socialismul de tip stalinist şi, mai important, care este, principial vorbind, procedeul de transfer progresiv al puterii, de la oamenii muncii la tirani.

Spun tirani, la plural adică, pentru că un tiran nu acţionează niciodată singur, ci are minionii lui (în operă sunt porcii şi câinii ăia fioroşi), care minioni îi ajută să-şi satisfacă planurile egoiste (de ce să nu o spunem?) şi abuzive. Pe lângă procedeul de transfer progresiv al puterii decizionale şi judecătoreşti, la fel de interesantă este şi evoluţia principiilor care stau la baza societăţii.

În operă aceste principii sunt scrise pe o tablă şi, în timp, suferă modificări majore, lucru care duce la o abatere gravă de la regulile care au stat odinioară la baza formării societăţii ceea ce duce, evident, la crearea şi lărgirea unei prăpăstii între clasele sociale, adică între pătura de jos şi politicieni, întrucât în comunismul de tip stalinist, că despre asta este vorba, nu există o pătură de mijloc. Mă refer, de exemplu, la regula care spunea că nu se va face comerţ cu oamenii, care regulă a suferit o modificare majoră.

Sau regula ce interzicea consumul de alcool, care iarăşi a fost modificată, astfel încât, mai pe şestache, mai făţiş, porcii beau whisky. La fel, regula privind interzicerea purtării de haine sau a dormitului în pat a fost modificată pentru că animalele, deşi mai multe decât porcii, nu au mai avut curajul de a se opune acestor schimbări brutale.

De fapt, acestă operă literară se termină chiar în această notă, şi anume că între porci (politicienii partidului unic) şi oameni, duşmanii poporului animalelor, ajunge, în timp, să nu mai fie nicio diferenţă, lucru constatat cu stupoare de către animalele debusolate. Bine, aici mie nu mi-a plăcut finalul, întrucât se termină cam sec şi cam fără speranţă de îndreptare a situaţiei create. Şi mi se pare trist.

4 Comentarii

  1. Anonim 03 februarie 2010 la 16:22 - Raspunde

    f misto, si animatia n-a fost mai prejos..incearca algernon, nu retin cine-a scris-o, e geniala sau cercul mincinosilor..ar mai fi una…cum ii zice…da, conjuratia imbecililor…americanii astia chiar stiu sa scrie….ca tot veni vorba, initiaza o leapsa printre blogeri cu subiectul ce carte ati citit ultima oara…vezi ce iese

    • Robin Molnar 03 februarie 2010 la 16:27 - Raspunde

      =D Da, uite, o facem şi pe asta. =D Desigur, pentru că este ideea ta, ar fi cazul să începi tu. :snicker:

  2. TNH 03 februarie 2010 la 16:25 - Raspunde

    Ai mai scris o dată despre cartea asta:
    [url=http://www.robintel.ro/index.php/blog/diverse/ferma-animalelor-de-george-orwell.html]http://www.robintel.ro/index.php/blog/diverse/ferma-animalelor-de-george-orwell.html[/url]
    =D

    • Robin Molnar 03 februarie 2010 la 16:26 - Raspunde

      =D Jur că am şi uitat complet şi chiar mă mustra conştiinţa că nu am scris nimic despre aşa o carte! =D În fine, cred că mă mustră conştiinţa cam degeaba la multe chestii. =D

      Îţi mulţumesc frumos că mi-ai amintit. :love:

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.