O fi Fondul Monetar Internațional un produs american, dar nu este Coca-Cola, să meargă la orice meniu.

De mai mulți ani încoace în România și, în general, în sud-estul Europei, dacă ar fi să ne gândim doar la Grecia atât de încercată de criză, jocurile politice se duc în jurul FMI, care ba are un rol malefic, ba unul binefăcător, în funcție de situație, jucători și alegători sau, cum ar spune prietenul lui Moromete, e după facultăți.

În discursul de dinainte de criză al Stângii, fie ea de la noi sau din lume, cei de la Fondul Monetar Internațional erau niște lupi, instituția fiind considerată cuibul monetariștilor și a extremismului gândirii capitaliste.

Insistența Fondului în privința atingerii țintelor bugetare și de inflație, precum și în privința implementării reformelor, năștea punți de înțelegere și comunicare în România între forțe politice și sociale care în trecut considerau că și cel mai mic consens cu Fondul ar fi fost o erezie. Acum, brusc, Stângii îi place de FMI. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat la TVR ca facilitatea reducerii la jumătate a ratelor la credite, timp de doi ani, pentru persoanele care au venituri sub 1.610 lei este „o măsură reală de stimulare a consumului”, din care ar avea de câștigat atât băncile, pentru care scade riscul creditelor neperformante, atât beneficiarii creditelor, pentru că vor beneficia de reduceri ale impozitelor pe venit, cât și statul, pentru că banii salvați de oameni care urmare a acestei măsuri vor intra în economie.

Acest flirt naiv cu viziunea lupilor de la FMI a trecut prin multe. Cei care vedeau în acordurile cu FMI conspirații și înțelegeri secrete pentru îngenuncherea țării patriarhilor capitalismului și care consideră Uniunea Europeană o nouă formă de colonialism au fost dezmințiți de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, cea care a insistat în privința implicării FMI în criza europeană, întrucât instituțiile europene nu dispuneau nici de experiență și nici de mecanismele necesare pentru scoaterea țărilor din faliment. Lupul cel rău era așa pentru că nu purta blană de oaie. Adică, nu se punea în pielea celor sacrificați, a celor mulți, pentru ca cei puțini să poată supraviețui. Ca acum, cu băncile care sunt scoase din faliment pe umerii contribuabililor care nu vor mai plăti jumătate din rate timp de doi ani, pentru ca băncile să își poată menține dobânzile și să scape de creșterea creditelor neperformante.

Totul e o schemă fiscală, a explicat Mugur Isărescu. O schemă care, în opinia bancherului suprem al țării, reprezintă un prim pas spre diferențierea impozitării prin limita de venit de 1.600 de lei impusă pentru clienții băncilor care pot beneficia de reducerea impozitului.

„În ultimă instanță, dacă persoanele cărora i se adresează această măsură sunt limitate la 1.600 lei, este un prim pas spre diferențierea impozitării„, a spus Isărescu.

Pentru prima dată Stânga adoptă neconstrânsă opiniile periculoase ale FMI. România, ca și alte țări din sud-estul Europei, se luptă cu moștenirea dezastruoasă lăsată de perioada boom-ului economic de dinaintea crizei, fiind vulnerabilă și la fluctuațiile din SUA, dar mai ales la o noua perioadă de stres în zona euro. Sectorul bancar din România, în ciuda aparențelor și a declarațiilor bombastice, e încă fragil. Așa că, pentru a balansa metoda populistă prin care unii cetățeni vor beneficia de reducerea ratelor bancare, alte persoane private, fizice sau juridice, vor fi impozitate în mod direct sau indirect.

E vorba de acțiuni unilaterale cu mari riscuri și e de mirare că cei care până acum strigau Lupul când vedeau FMI, nu văd acum dincolo de blana oii. Dacă România are nevoie să stimuleze ceva, este vorba de investițiile private, nu de consum. Ce investiții stimulezi dacă îi încurajezi pe oamenii cu venituri mici să amâne rambursarea creditelor de consum?!

__________

Acest articol v-a fost oferit de către Vila Opera, care oferă cazare in Oradea.