Savarină cu îngheţată am mâncat la mama lui Blondu, un amic, când am fost la ei cu colinda. Nu pot să o descriu. Aluatul de cozonac din care e făcută savarina era bine îmbibat cu sirop de vişine. Evident, pe lângă ea erau şi vişine ţinute în suc propriu, cu zahăr şi un pic de aspirină.

Deci da, totul era absolut natural şi delicios. Plus că, ideea asta de savarină, era genială şi extrem de echilibrată, o desfătare pentru simţuri. O recomand. Oricum, m-am mai bucurat cu încă două feluri de prăjituri dar, nefiind expert în dulciuri, nu mai ştiu cum se chemau. Oricum, erau bune bune.

Sărumâna pentru masă!