Cât de greu poate să fie să iei o piesă de la o maşină, de exemplu un senzor la pompa de injecţie sau cel de la ulei, să-l dai jos, să iei seria de pe el şi comanzi altul identic? Mai ales dacă eşti mecanic şi lucrezi la un service!

Se făcea aşa, ca prin coşmar, că am ieşit din parcare, dând cu spatele, am cedat trecerea şi am mers 50 de metri, după care, subit, bordul a înnebunit de tot şi a început să bipăie, în timp ce martorul (becul) de ulei pâlpâia, indicând o problemă gravă la maşină.

Interesant este că fenomenul apărea la depăşirea a peste 2000 de rotaţii pe minut şi nu se oprea la scăderea turaţiei. Am mers la piaţă şi când colo am ajuns la service, să văd care este problema. Să vedeţi ce frumos mergeam în viteza a patra cu 40 de kilometri pe oră, de credeam că se opreşte motorul, nu alta. Ca să am turaţia mică am luat nişte curbe cu a treia de, la un moment dat, s-a şi oprit, că no, nu puteam călca acceleraţia.

La service, după vreo o oră, a venit mecanicul, a zis că e ciudat şi că no, să mergem la sediu, să ne ia seria de pe piesa originală, să dea comandă de una identică pe care să o monteze Luni, după ce, în prealabil, am dat comandă de piesa (senzorul) care a fost montată, culmea, Vineri. Se pare că ei nu s-au uitat exact ce model de senzor este şi Vineri, motorul fiind cald, n-a făcut probleme…

E greu, domnule, cu disciplina asta a muncii…