Sunt un om cu principii. Şi nu mă abat de la ale mele principii. Deloc. Fără excepţie. Unul dintre aceste principii spune că transparenţa în comunicare, sub orice formă s-ar face ea, este o condiţie primordială pentru exprimarea acesteia.

De exemplu ignor comentariile anonime de pe blog. Pentru că dacă autorul nu-şi asumă cele exprimate înseamnă că acestea sunt, în mod evident, false sau incomplete. Pe o scară mai mare, a apărut site-ul www.traianbăsescu.ro, o clonă dezgustătoare şi defăimătoare a site-ului băsescu.ro, site-ul oficial al politicianului.

Am văzut că mulţi se amuză de noul site. Mie mi se pare grotesc. Nu fac aici apologia preşedintelui, dar nu pot să nu remarc, cu imensă mâhnire, o anume nesimţire în comunicare. Site-ul www.traianbăsescu.ro nu este asumat de nimeni, deşi el totuşi există. Practic, comunicarea cu vizitatorii se face fără ca cineva să-şi asume cele scrise, ceea ce mi se pare de o mârşăvie fără limite. Ne întoarcem înapoi la politica anilor 1990 când nimeni nu-şi asuma nimic din cele multe ce se exprimau atunci, dovedite, între timp, false (marea majoritate).

Mă îngrijorează atitudinea unora care activează în domeniul comunicării (media, presă) care râd pe acest site, fără să-şi pună problema de ce acest site nu este asumat de nimeni. Mai mult, footer-ul site-ului conţine o menţiune de copyright, ceea ce este normal, însă foloseşte material furat, inclusiv template-ul site-ului oficial, ceea ce nu este normal. Nu poţi să-ţi asumi dreptul de proprietate pentyru un material furat. Mai mult, dreptul de proprietate nu se oferă anonimilor. Ca atare, este ridicol.

Nu spun că Băsescu este prea breaz, doar şi pe mine mă oftică poza lui de prin autobuzele din Cluj, sau sloganul "Împreună vom construi Clujul" (bă, cu restul ţării cum rămâne, ipocritule?), dar spun că omul îşi asumă comunicarea, ceea ce este o condiţie primodrială în comunicarea democratică şi de bun simţ. Restul, tot săpăligi au rămas.

Să le fie ruşine la toţi, dar mai ales ălora care au făcut site-ul cu pricina.  Celor care râd le spun că vor rămâne cu un râs amar. Pentru că atunci când îi va lovi jalea nu vor şti pe cine să dea vina, pentru că nimeni nu-şi va mai asuma nimic. De-abia aştept să-l văd pe Geoană sau pe Orban cum ne vorbesc despre responsabilitate.