Mereți, mă, de aici cu etica voastră!

Țara arde și vouă vă arde de etică? Apelează omul la mila publică, păstrându-și mârțoaga și pârloaga, și voi îi săriți în cap? Cum, faptul că are un copil grav bolnav ar trebui să-i schimbe portofoliul proprietății și stilul de viață? Marș mă!

Amu serios. La câți oameni sar în apărarea funcționarului, nici nu e de mirare că a și ajuns să ne vadă pe noi, cetățenii de rând, drept niște vaci de muls: v-am muls, cât am fost la cuțit, și o să vă mulg și acum, cât mi-e copilul bolnav, fiindcă știu că hoțul neprins e negustor cinstit, vizavi de primul aspect, respectiv că mâna care spune o poveste primește de pomană, vizavi de cel de-al doilea.

Și primește, iacătă, întrucât valul de simpatizanți gândește așa: a furat cât a fost la ciolan, dar acum are copilul bolnav și l-a bătut Dumnezeu, așa că hai să-l iertăm și să-l ajutăm fiindcă, cu siguranță, s-a învățat minte… Pentru că instanța supremă din Româna este Biserica iar dreptatea este pipilica ce se scurge din puțele cetățenilor cu un nivel de etică corespunzător funcțiilor sinusoidale ce descriu direcția din care bate vântul, ce-ar fura și ei, la rândul lor, dacă li s-ar da ocazia, și le-ar plăcea să fie iertați, dacă i-ar lovi năpasta să fie prinși, că despre asta este vorba.

Nu, îmi pare rău, nu cred că un om care a băgat mâna în punga publică are dreptul să apeleze la mila publică. Mai mult, dacă nu faci tot posibilul să strângi bani pentru copilul tău, avar mic, nu ai dreptul moral de a le cere altora să te ajute, fiindcă nu este etic.

Nu, în acest caz etica nu este flexibilă. Și dacă nu a furat, în primul rând trebuia ca părintele să fie un exemplu de sacrificiu pentru copil, și să vândă tot ce se putea pentru a-și salva copilul.

Nu, nu contează că șalupa este o mârțoagă de la 1877 și că terenul ăla este o pârloagă. Aici este vorba despre principii. Dacă pentru părinte mârțoaga și pârloaga valorează mai mult decât viața copilului, atunci cu siguranță principiile valorează și ele mai mult.

Nu, dacă părintele nu face sacrificiul să-și rupă din portofoliul de posesiuni, cu siguranță că nu o să donez. Mai sunt copii bolnavi în țara asta și nu văd de ce am dona la bogați nu la săraci. Urâți-mă, sunt doar pragmatic.

De aceea, îmi permit neasemuita obrăznicie de a-i da un șut moral unui om căzut etic: este mai simplu, când ai mentalitatea de oier mulgător pe care o ai, să spui: bă, averea am muls-o de la oameni, ia să-I mai mulg o tură și să le cer să mă ajute și să-mi salveze copilul. Știu că mă repet.

Amu, că am lămurit-o pe asta, rămâne întrebarea filozofică: lăsăm copilul să moară din cauza părintelui imbecil, idiot, cretin, mârlan și nesimțit?

Eu cred că nu, pentru că justiția trebuie să fie nominală, fiecăruia după faptă: copilului să i se dea dreptul la viață, iar părintelui să i se dea carceră. Dar asta este justiția mea și numai a mea, fiecare fiind liber să judece cu măsura proprie.

Ca atare, spuneți și voi, cum vedeți dreptatea în acest caz?

P.S. Accept să fiu judecat cu aceeași măsură cu care îi judec și eu pe alții. Dar, până una – alta, io n-am furat și nici nu am demonstrat un comportament avar.

P.P.S. Condamnarea părintelui pentru avariție nu este echivalentă cu condamnarea copilului.

P.P.P.S. Pentru cei cu veleități religioase: este posibil ca Dumnezeu să nu mai fi suportat faptele omului și să-l fi pedepsit?

24 Comentarii

  1. Eugen 16 decembrie 2011 la 09:22 - Raspunde

    Ești la fel de limitat în gândire precum amicul tău moldovean. Arunci jigniri aiurea, vorbești din auzite și te dai mult prea interesant decât îți permite intelectul. Dar, vai, ai un blog, ai drept la opinie dat A-listerii pe care-i pupi vârtos în popou.

    Succesuri maxime, stimabile!

    • Robin Molnar 18 decembrie 2011 la 11:02 - Raspunde

      Mulțumesc frumos. Chiar apreciez că ți-ai lăsat link pe un blog al unui mojic.

  2. tester 16 decembrie 2011 la 10:20 - Raspunde

    Eugen, îmi plac argumentele si ideile tale. Dacă primele sunt inexistente, ultimele lipsesc cu desavarsire. In afara de ceva ura, ciuda etc, ai ceva util de spus?
    Combate vreun argument din articol, eventual. Sau autorul e prost ca nu ești tu de acord si se are bine cu câteva din A list ?
    Legat de articol, mă bucur ca mai sunt unii care privesc lucrurile pragmatic, fără sa fie orbita de sloganuri si lacrimi.

  3. tester 16 decembrie 2011 la 10:22 - Raspunde

    Telefonul mă autocorecteaza, prost, desigur.

  4. Denisa 16 decembrie 2011 la 15:03 - Raspunde

    Tester, măcar tu ai o scuză. Telefonul. Eugen zice “te dai mult prea interesant decât îţi permite intelectul” şi “drept la opinie dat A-listerii”. Foarte coerent, nici nu-mi pot imagina spumele care au zburat de la gură pe tastatură! 🙂

  5. TNH 16 decembrie 2011 la 22:00 - Raspunde

    Dă-i în fras’. Toată ziua se vaită că vai, corupția, vai, nepotismul, vai, băieții deștepți, dar dacă vine unul să le bată obrazul că-s ipocriți, repede sar de fund în sus.

    Referitor la cazul de mai sus văd o singură rezolvare: părintele să fie reclamat la Protecția Copilului pentru că are mijloacele necesare și nu acționează pentru că așteaptă mila publică. Și să nu fie decăzut din drepturile părintești. Nu, să fie sancționat cu muncă în folosul comunității, că de bani are nevoie pentru copil.

    • Robin Molnar 18 decembrie 2011 la 11:24 - Raspunde

      Îmi place asta:

      Toată ziua se vaită că vai, corupția, vai, nepotismul, vai, băieții deștepți, dar dacă vine unul să le bată obrazul că-s ipocriți, repede sar de fund în sus.

  6. Eugen 17 decembrie 2011 la 13:08 - Raspunde

    Denisa, doar stimabilul tău consort face spume la gură când scrie. Noi, ceilalți, suntem mai normali un pic mai mult, știm să gândim cu căpșorul nostru și nu sărim una, două să scriem tâmpenii doar de dragul senzaționalului.

    Tester, dacă nu ai comenta doar pentru linkback poate mi-aș face timp să îți explic de ce ești un idiot. Așa, spam plăcut în continuare!

  7. tester 17 decembrie 2011 la 13:45 - Raspunde

    @Eugen Noroc cu tine, am aflat de ce comentez. Scriu fix opusul la ce gandesc, doar sa enervez prostii. Daca eram de acord cu istericii era totu’ ok?
    Oricum, recunosc stilul clasic: “nu am argumente sau idei, dar tu esti idiot pentru ca m-ai enervat si ai pantalonii verzi.”

    • Robin Molnar 18 decembrie 2011 la 11:30 - Raspunde

      Da, nici eu n-am putut să nu remarc ironia fină la care te referi și tu.

  8. Dan Petre 19 decembrie 2011 la 06:39 - Raspunde

    In primul rand: dupa tonul promitator al comentariului tau de pe visurat, ma asteptam infometat la niste dovezi noi ale indiferentei parintilor/lipsei lor de implicare + o dovada incontestabila a faptului ca tatal fura banul public. Tu ne servesti doar o reincalzire a ciorbei lesinate formata din sferturi de adevaruri si procese de intentii, preluata de pe blogul ”cosmarului”. Pana la urma omul incearca sa-si vanda acele bunuri de cateva luni bune (vezi documentatul ”Cand bloggerii se joaca de-a Dumnezeu” pe Catavencii sau povestea mamei cu parul scurt si alb pe blogul ”viatacudba”, articolul ”Daca nu poti face un bine, nu-i impiedica pe altii sa o faca”. Nu de alta, dar e bine sa ai ambele versiuni, inainte de a-ti forma o opinie). In plus, marea dovada a bagarii mainii a tatalui in banul public este cererea de alocare a unui spatiu intr-o clinica inexistenta. Slabute ”dovezi”!

    In al doilea rand: sunt dispus sa admit ca s-ar putea ca tatal sa fie un ticalos (si sunt cateva semne de intrebare pertinente asupra moralitatii lui ca si consilier). Dar chiar daca daca ar reusi sa vanda terenul si salupa, la cat de ”justitiar” esti, parca vad ca o sa-i reprosezi mamei ca nu s-a prostituat inainte de a apela la mila publica… Si atunci, in loc sa-mi amintesti de ”justitia oarba, cu balanta in mana”, mi-aduci aminte de acei romani care-n ’47, cand in Moldova SE MUREA DE FOAME, profitau de necazul oamenilor alungati de seceta (tot romani si ei), cerand napastuitilor un inel de aur pentru o gaina si o paine. Vezi, de exemplu, volumul 2 din Morometii. ”Homo homini lupus!”

    In al treilea rand: ca raspuns la PPPS, in aceeasi logica – si daca maine peste Bargau da un tir cand ii este lui lumea mai draga pe doua roti, este posibil ca Dumnezeu sa nu mai fi suportat articolul incrancenat si să-l fi pedepsit? Probabil ai sa-mi spui ca tu nu ai veleitati religioase…

    In al patrulea rand: Desi se prea poate ca tu sa fi comentat pe vis urat doar din buna credinta, eu cred ca tu ai pus acolo un comentariu doar ca sa-ti faci un pic de trafic si sa-ti vinzi voucherul. Vezi cum e si cu ”convingerile astea”? De-aia e mai bine sa nu terfelesti un om in public , pana nu esti absolut sigur ca ala chiar merita calcat in picioare.

    In al cincilea rand: Sa revenim la FONDUL problemei, expediat intr-un PPS de subsol ”Condamnarea părintelui pentru avariție nu este echivalentă cu condamnarea copilului”? BA ESTE. Mai ales cand se face in prima zi a UNICEI saptamani de donatii prin SMS, pe prima pagina a unui ”ziar de mare tiraj”.

    • Robin Molnar 20 decembrie 2011 la 08:37 - Raspunde

      Dan, eu am exprimat o opinie, conformă cu informațiile publice în acel moment. Că mai încolo au ieșit și altele la suprafață e OK, să fim înțeleși. Unu la mână.

      Apoi, nu sunt atât de josnic încât să-mi fac reclamă la vânzarea voucherului pe așa ceva.

      După aceea, extrapolarea ta vizavi de prostituție mi se pare un pic răutăcioasă. Și nu știu să spun, de exemplu, dacă e greșită, câtă vreme are un scop nobil. Dar știu că n-am spus/ sugerat asta.

      Trei: evident, n-am veleități religioase. =))

      Patru: în acest articol am discutat mai puțin despre om, și mai mult despre etică. Deci subiectul, supă cum spune și titlul, este etica. Iar cazul omului a fost prezentat minimal, numai cât să expună abordarea etică. N-am nimic cu omul, nu-l cunosc, n-am avut tangențe cu el…

      Cinci: Nu este, pentru că publicul de ziare diferă de cel de blog. Apoi, pentru că dacă eu am gândit așa, înseamnă că și alții, poate și mai puțin informați, au gândit așa. Ceea ce ar fi cam tragic. De unde învățăm că povestea asta nu trebuie fărâmițată și scrisă pe genunchi, cum s-a întâmplat.

  9. Dan Petre 20 decembrie 2011 la 10:53 - Raspunde

    Ok, desi apreciez ca te-ai obosit sa ma citesti si, mai mult, sa-mi raspunzi detaliat, am decis sa-mi scot manusile. cu riscul sa ma cenzurezi (cum o face si amicul tau Bargau si a sa ”nefasta”, pe care recunosc, ii detest, desi nu auzisem de ei inainte)

    Am sa-ti raspund exact in stilul articolului tau.
    Da, voi fi pe alocuri rautacios si exagerat, cum de altfel si tu esti in postul de mai sus

    1) Unu la mana: ce-a aparut ulterior nu prea mai conteaza. ”Un nebun arunca o piatra in balta…” Raul facut se sterge foarte greu: se poate ca unii sa fi trecut pe langa informatiile tale (de fapt ale lui Bargau) si sa fi ramas convinsi ca tac’su lu Bibi este un hot care baga mana in banul public, ca are martoaga si parloaga pe care, nenorocitu’, nu le vinde. Evident, n-au mai donat ca doar ”da-l in ma-sa, are bani!” Intr-o lume a vitezei, cine are tenacitatea de a urmari un caz cu seriozitate? Gata, s-a pus eticheta, pa si pusi!

    2) Teoretic si apriori eu nu am de unde sa stiu cat de josnic esti, cum nu stiu cat de josnic este tatal lui Bibi. De ce te-as crede pe tine pe cuvant, iar pe el nu? (Evident, de vreme ce inca mai vorbesc cu tine, o prezumtie de nevinovatie iti dau).

    3) Ai vorbit mai mult despre etica din parti. Nu o da la-ntors ca Vadim, cand e bagat la colt ca nu are dovezi si spune ”aaa, pai era un pamflet!”. E foarte clar ca-l ataci pe ACELl consilier care este tatal lui Bibi: link-urile folosite si averea adusa in discutie sunt fara echivoc. Ca in paralel , in a doua parte a articolului folosesti cazul pentru o sarja ”etica” e altceva.

    4) Cand am spus ”ziar de mare tiraj” ma refeream chiar la blogul ultracitit al lui Bargau. Crede-ma, in conditiile in care presa scrisa se stinge, impactul unui blog de succes poate fi mai mare decat orice prima pagina de ziar tiparit.

    5) Ceva din ultimul tau comentariu ma face sa cred ca realizezi ca ai dat-o-n bara ”faramitand”’ povestea. De ce puii mei nu spui barbateste (barbateste = intr-un alt post, nu intr-un comentariu echivoc intr-un subsol) ”domnilor, s-ar putea sa fi gresit/ deformat/exagerat.” ?
    Sau trebuia sa-nteleg altceva din acel ”de unde învățăm că povestea asta nu trebuie fărâmițată și scrisă pe genunchi, cum s-a intamplat”. Pai eu nu am de invatat nimic, ca n-am generat eu tot rahatul asta (poate doar sa ma gandesc de doua ori cand acuz pe cineva spatiul public). Iar de intamplat, NU S-A INTAMPLAT NIMIC – ca n-a cazut vreo cometa, n-a venit vreun cutremur. A fost o decizie deliberata a unor oameni (Bargau, tu, altii) de a scrie ceva slab documentat si tendentios prin care au diminuat sansele unui copil de a primi un ajutor. Si, desi ”mai încolo au ieșit și altele la suprafață” nimeni nu a retractat nimic. De ce? Simplu: ”conştiinţa noastră este adesea atît de blindată încît poţi să tragi şi cu tunul în ea şi nu se clinteşte” . N-o zic eu, o zpune Marin Preda.

    Asa ca … MERI , MA, DE-AICI CU ETICA TA!

    • Robin Molnar 20 decembrie 2011 la 11:22 - Raspunde

      1. Orice articol pe tema problemei copilului este binevenit, întrucât aduce în atenția publică nevoia acestuia. Indiferent de ceea ce scriu eu, orice om va acționa în conformitate cu conștiința proprie. Iar conștiința, în general, nu te lasă indiferent.
      2. Da, mersi. Asemenea.
      3. Da, am vorbit despre etică și principii.
      4. Așa.
      5. În ultimul comentariu am spus că este o șansă infimă ca eu să fi văzut greșit lucrurile. Asta nu înseamnă că dau înapoi sau ceva, ci înseamnă că îmi argumentez în continuare punctul de vedere. Iar de fragmentare m-am legat dintr-un motiv pragmatic: când s-a început campania umanitară, trebuiau oferite din prima toate datele. Toate. Nu mă ocup de organizare, nu sunt expert în de-astea, dar pot vorbi din perspectiva unuia care a găsit doar informații fragmentate, pentru că cei care trebuiau să se ocupe de campanie au considerat că oamenii sunt prea grăbiți, bla, bla, bla.

      La revedere.

      • Dan Petre 20 decembrie 2011 la 17:43 - Raspunde

        @ Robintel: Te rog nu mi-o lua in nume de rau, dar chiar sunt revoltat. Tu chiar crezi ce spui??? Daca chiar vroiai sa vorbesti despre etica si principii, scriai o fabula, nu plecai din prima cu linkuri spre incriminarea neechivoca a oamenilor alora. Dar, ma rog, esti prea sigur ca detii adevarul absolut, ca sa putem purta un dialog. Se prea poate sa gresesc, dar asa simt.

        @TNH: Poti indica un singur comentariu in care eu sau alti sustinatori ai campaniei consideram ”că viața unui copil cu tată posesor de conturi de economii, proprietăți și bunuri e mai importantă decât viața unui copil de om sărac”? Nu de alta, dar Bibi nu a ”concurat” la ”Dansez pentru tine” cu vreun copil sarac, ci a avut de luptat cu efectele unui atac josnic, slab documentat si tendentios. Te-ai obosit sa citesti ce a spus mama lui, ca rapsuns la valul de denigrari?
        Sa te fereasca Dumnezeu sa-ti fie grav bolnav copilul (sau oricine altcineva drag) si sa ai nevoie de o suma cu 5 zerouri de genul celei de care are nevoie Bibi…. Ai sa vezi brusc ca de fapt ai foarte putini oameni in jur care te pot ajuta cu adevarat.

        • Robin Molnar 20 decembrie 2011 la 17:47 - Raspunde

          După cum am spus deja chiar din text, sunt de acord că trebuie ajutat copilul. Deci nu înțeleg de ce mai bați apa în piuă. Sincer.

        • TNH 20 decembrie 2011 la 19:05 - Raspunde

          Da, http://www.robintel.ro/blog/rusinica/mereti-ma-de-aici-cu-etica-voastra/#comment-63997

          La punctul 1 ai scris «Evident, n-au mai donat ca doar ”da-l in ma-sa, are bani!”», acesta este motivul pentru care am spus că cine a vrut să ofere o mână de ajutor, a oferit-o altcuiva. De ce te deranjează că cei care au vrut să facă o donație au făcut-o după criteriul “cine are mai mare nevoie de ajutor”?

          Când vorbeam de oameni care n-au niciun ban economisit și nici nu au ce să vândă, nu m-am referit la copiii de la Dansez pentru tine. Nu, eu m-am referit la copiii care nu ajung la televizor sau pe bloguri, dar se pare că tu n-ai aflat până acum că mii de copii (mii numai din România) au probleme de sănătate ce se pot remedia cu o grămadă de bani, nu doar cel ajuns pe blogul Bogdanei sau cei de la Dansez pentru tine.

          Cât despre copiii mei, pe care nu știu dacă o să-i am, și eu sper să nu fie bolnavi de ceva grav. Nu de alta, dar cunosc un caz în care niște părinți au vândut până și apartamentul în care locuiau pentru a strânge bani pentru operația copilului. Ah, da, apartamentul era într-un mic oraș de provincie a cărui populație e în scădere rapidă pentru că mulți au fost disponibilizați. În orașul ăla investițiile sunt aproape zero, rata șomajului e printre cele mai mari din țară, apartamentele stau ani de zile la anunțuri până să se vândă, multe clădiri stau în paragină pentru că nimeni nu le mai vrea. Cu toate acestea, părinții copilului s-au zbătut să facă ceva.

          Așa că eu nu vorbesc din povești când spun că e rușinos să ai bani puși deoparte, proprietăți, bunuri, cunoștințe la fel de dotate pe plan financiar și să apelezi la mila publică, astfel scăzând șansa la viață a unui copil ce nu are astfel de părinți și care are mai mare nevoie de banii pe care eu și alții vrem să-i donăm.

          Eu și alți oameni vrem să donăm bani unor copii ai căror părinți nu au ce să vândă. Suntem nesimțiți pentru că vrem să-i donăm în altă parte, nu cui vrei tu? N-am înțeles, ești șef peste banii noștri și știi că ne-am luat covrigi pe banii ăia? Dacă nu i-am donat unde vrei tu, nu înseamnă că am luat șansa unui copil, înseamnă că am dat șansa altuia. Despre cei ce nu înțeleg asta am spus că gândesc ca-n Evul Mediu. Mai explicită de atât nu pot fi.

  10. TNH 20 decembrie 2011 la 11:58 - Raspunde

    Cei îngrijorați că din cauza campaniei lui Bârgău șansele lui Bibi de a se face bine au scăzut, ar trebui să fie fericiți deoarece oamenii care vroiau să ajute au donat acei câțiva euro altor copii, eventual cu părinți posesori de datorii la bănci, șomeri sau rămași deja pe drumuri. Nu înțeleg de ce mentalitatea de Ev Mediu cum că viața unui copil cu tată posesor de conturi de economii, proprietăți și bunuri e mai importantă decât viața unui copil de om sărac nu a fost stârpită încă.

    Din câte aveam eu impresia, campaniile umanitare sunt pentru cei care nu au altă opțiune, nu pentru cei care au în cercul lor de cunoștințe, prieteni și rude o mulțime de oameni cu posibilități materiale mult peste medie. Să fim serioși, oamenii de rând își vând apartamentele în care stau, rudele lor fac la fel, iar cei care deja duc o viață lipsită de griji nu sunt în stare să pună mână de la mână pentru a ajuta un copil. Să le fie rușine!

    P.S. Faza cu au fost de mult puse la vânzare, dar nu a vrut nimeni să le cumpere e o gargară josnică pentru creiere de găini. Din tot cercul lor de cunoscuți nu s-a găsit unul care să cumpere sau să dea vestea mai departe altor oameni cu posibilități materiale, siiiiigur că da.

  11. Dan Petre 21 decembrie 2011 la 19:26 - Raspunde

    @TNH: Nu trebuie sa ma iei la misto – evident ca sunt mii de copii care au probleme si care nu beneficiaza de ”publicitate” ( Stiu, pentru ca donez in fiecare luna, de peste 3 ani, un anumit procent din veniturile mele pentru diverse actiuni de ajutorare a celor napastuiti, indiferent de notorietatea cazului).
    De asemenea, de buna credinta ar fi sa nu-mi pui in carca ganduri/atitudini pe care nu le am, gen: ”Suntem nesimțiți pentru că vrem să-i donăm în altă parte, nu cui vrei tu?”

    In rest – da, sunt de acord, sa dea Domnul ca toti cei care au fost ”contra-tatalui-lui-Bibi” in blogosfera zilele astea, sa doneze ORICUI altcuiva, CAT MAI PUTIN CUNOSCUT: as fi cel mai bucuros! Incrancenarea mea pleaca insa din convingerea ca 70-80% dintre cei care ne-au atacat pe noi, cei ”pro-Bibi”, nu au donat vreodata UN LEU cuiva in nevoie. Si in micimea lor sufleteasca nu suporta ca altul poate face un bine. Mai explicit de atat nu pot fi nici eu.
    Totusi nu simt nevoia sa mai continui acest dialog al surzilor. Ganduri bune!

    @Robintel: Ai dreptate, imi pierd vremea. Numai bine!

  12. Camelia 26 decembrie 2011 la 10:38 - Raspunde

    …acuma o sa va spun si eu cate ceva din ceea ce vad pe la altii, bun zic eu: in primul rand avem nevoie de mai mult social, in sensul bun al cuvantului in Romania, adica mai mult benevolat, care nu costa nimic, apoi o contributie, procentuala, in functie de venit, pentru toata lumea, mica pentru cei cu venituri modeste sau chiar de loc, care sa constituie un fond social destinat cazurilor dificile si bineinteles, gestionat cum se cuvine; astfel se evita acest sistem ipocrit de donatii, in care numai unii au sansa de a fi salvati, gen o data in viata, etc si in care statul nu are nici o responsabilitate, lasand socialul pe seama donatorilor particulari ; stiu ca chiar si asa nu e de ajuns pentru cata suferinta e in tara, dar e mai corect…e un sistem practicat in Franta de exemplu; plus benevolate, asociatii, resto de coeur si implicarea mai masiva a bisericii in social, nu numai in a construi biserici etc; avem nevoie de mai multa solidaritate, in sensul bun, caci nu toti oamenii au sanse egale in viata vietii, practic! sa aveti o zi buna!

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.