Mirificii de la CEC Petroșani
Pfuai, nu face Lacul Erie spume când cade-n Lacul Ontario prin Cascada Niagara cum am făcut eu spume cu mirificii și mirobolanții de la CEC Petroșani…
Dom’ne, pentru o mizerie de chitanță de 37 de lei am stat o oră la coadă, fără posibilitatea de a face altceva, deși trebuia să acționez în contratimp cu o mână de instituții de-ale statului. Totuși, țin să evidențiez niște aspecte:
1. Se intra pe pile în incintă. Puleții ca mine stăteau în tricou și cămășuță cu mîneci scurte, mersi IGI de cămașă (!), la șapte grade Celsius, pe ploaie, iar șmecherașii cu pile prin CEC Petroșani intrau prin ușa închisă ca la ei pe glie, chestie care m-a înfuriat peste toate. Pile, înțeleg! Bă, dar respectul față de client unde îi? Adică noi eram batjocoriți pe față:
– Stați în frig, papagalilor, că ăsta e de-al meu.
Chiar am făcut gură, că altfel nu se putea, și ne-a deschis duduia ușa, să intrăm care unde avem treabă, să nu mai degerăm pe frigul ăsta nesănătos.
Înăuntru, la fel, care avea pile, mergea la ele, iar ele mergeau la casierie cu foile, să nu stea coioșii la coadă, ca pulimea. Ce Dumnezeu?!? O să fac niște reclamații la București pe chestia asta, după ce m-adun de pe drumuri.
2. Ghișeele…
– Câte ghișee aveți?
– 15.
– Și casierii?
– Ăăă, două.
– Ce face?
3. Au ăia niște imprimante matriciale acolo, ultimul răcnet pe vremea lui Arhimede. Pluto Platon, însuși, și-a scris opera cu haifone-ul conectat la una din asta, de scrie o jumătate de rând pe secundă. Adică stai o jumătate de minut să listeze chitanță. Nu am numărat, sunt subiectiv, dar mie așa mi s-a părut…
Oricum, nu mi s-a părut sexy faptul că CEC s-a zgârcit la imprimante în defavoarea timpului clienților.
4. De ce o bancă comercială are monopol în a încasa taxele pentru înmatriculări și amenzi și ce-o mai fi? De ce nu aș putea să mă duc la o altă bancă să plătesc, doar în același cont se virează banii!
P.S. Dacă ăștia de la CEC nu erau căcăcioși și serviabili pentru cercurile lor, nu trebuia să-mi mai iau încă un liber să-mi rezolv ce aveam de rezolvat. Am zis.
O jumătate de minut să listeze chitanță? Nu e mult, crede-mă.
Acum câțiva ani trebuia să plătesc la ei (și numai la ei) o taxă pentru Asociația Psihologilor. Ei bine, nu am putut că nu găseau numele ăsta în nu-știu-ce bază de date aveau ei, și nu puteau. Am dat, de față cu aia de la ghișeu un telefon la o altă filială, mai mare, din Buzău, să-i rog să-mi spună cum să procedez, că de la Râmnic nu se poate. Să fi văzut ce s-a enervat cucoana de la ghișeu. Că de ce am sunat la Buzău, că de ce trec peste ei, … să mă duc la buzău să rezolv … Norocul lor că eu sunt calm, altul nu știu ce ar fi făcut 🙂
Adică Dumneata nu respecți instituția incompetenței? =))
Imprimantele matriceale sunt cele mai ieftine (ca şi costuri de exploatare) şi dacă nu mă înşel chiar ecologice metode de a avea onor cetaţeanul o chitanţă. Ţi-a căşunat ţie jumătatea de minut de la imprimarea chitenţei pentru că aveai deja nervii în pioneze de la fazele (de rahat) anterioare. 😉
PS1 – Crezi că tonerul sau cerneala de la imprimantele laser / inkjet de pe la alţii e plătit de şef? Tot de la tine/noi, comisioanele.. 😛
PS2 – Aştept momentul când merg să plătesc orice la stat sau la privat şi tranzacţia apare într-un card personal. Atunci o să fie ok şi nu se mai face atâta risipă cu cerneală, hârtie sau „unde naiba am pus chitanţa aia de acum juma’ de an?” 😉
PS2 ăla e un vis frumos.