Nu sunt un fandosit, nu am pretenţii de lord sau rege. Eram îmbrăcat elegant, la patru ace, cu costum de şef de trib, etc. N-am vrut să merg cu maşina la Cluj pentru că nu cunosc oraşul (sunt câteva intersecţii tare interesante pe acolo) aşa că am luat un autocar (ştiu că am mai spus asta, dar este relevant).

Stăteam pe al doilea rând de scaune, pe stânga. La un moment dat, cum eram eu aşa, elegant, lângă mine se aşează un tip (şoferul îi spuse să se pună unde vrea) îmbrăcat într-un trening chinezesc, albastru, nu chiar curat, din polyester.

Pfuai, mă apucase depresia, gândindu-mă că arătăm ca un fel de Stan şi Bran al ridicolului modern, total opuşi! Se cam zâmbea la faza asta, mie, însă, mai puţin. Ca şi mişcare strategică, dacă sunt oameni care nu cunosc aceste aspecte, nu dă bine să fii în costumaţie sport lângă cineva îmbrăcat business. Este ridicol, din punct de vedere vizual.