Într-o altă seară eram în acelaşi pub. Şi cum stăteam afară la fumat şi la poveşti, căci înăuntru muzica urla destul de tare, rămân perplex la o altă fază. Poliţia era peste tot, preventiv. Stăteau chiar în capătul străzii cu o maşină, iar în celălalt capăt (cam la vreo 30 de metri, strada fiind în pantă) cu o alta. În total vreo 6 inşi.

– Mie îmi miroase a porc pe aici. Ia uită-te la ei cum stau şi rumegă. Bă, lua-v-ar dracu’ ce staţi aşa? Marş la secţie. Vă omor, bă. Vă termin.  Să vă f*t!

Şi tot de-astea. După vreo 45 de secunde unul dintre ofiţeri, aşa, mai mic, pe la vreo 90 de kilograme şi 1,80 m  se apropie politicos de el:

– Domnule, vă rog să-mi arătaţi un card de identitate.

– Ce? Eu nu vorbesc cu porcii. Să te f*t. Lasă-mă în pace.

Poliţistul l-a prins de mânecă cu o tehnică nemaivazută. Nu ştiu ce tehnică au ăia acolo, dar cert este că l-a prins de mânecă, din zona cotului. Şi ăla se zbătea, dar nu putea scăpa. Şi aşa l-a cărat pe ăla la maşină. Idiotul, în timp ce era condus spre vehicul şi deci spre secţie, urla:

– Hai dom’le lasă-mă. Am greşit. Am băut şi eu mai mult şi noh. Iartă-mă!

Lucru care nu s-a întâmplat.