Incidentul de la Stația de Cercetare Antarctică Vostok

Lacul Vostok, imagine artificială (radar) din satelit

Lacul Vostok, imagine artificială (radar) din satelit

Ziua devenea din ce în ce mai întunecată și mai fadă, soarele rece semănând umbre din ce în ce mai lungi, coborând încet întâi gălbui apoi mai roșiatic pe cerul înghețat al lungii zile sudice a verii înghețate, iar pe măsură ce se apropia toamna, temperatura începea să scadă simțitor, de la -40oC la -55oC, la -66oC și apoi, pe măsură ce întunericul cuprinde gheața ca o moarte, ca o paralizie dureroasă, până la un ucigător -88oC.

Baza de cercetare antarctică Vostok, vedere din Google Earth

Baza de cercetare antarctică Vostok, vedere din Google Earth

Fără niciun dubiu, vremea era aspră aici, la Stația Antarctică de Cercetare Vostok, unde o echipă de cercetători muncea de zor la străpungerea celor peste 3,500 de metri de gheață până la suprafața lacului Vostok, lac complet izolat de mediul extern acum probabil douăzeci de milioane de ani, din Terțiar, de pe vremea când majoritatea Antarcticii era împădurită, cu diverse animale mișunând prin codrii deși, când gheața încă nu pusese stăpânire pe continent.

De fapt, misiunea cercetătorilor era una destul de interesantă și de ingrată totodată, ei trebuind să foreze în adâncime și să ia mostre din lacul care a format un ecosistem închis unic pe Pământ și asemănător cu mediul submers de pe satelitul Europa al planetei Jupiter, lacul acesta având o apă ce era catalogată ca fiind cea mai pură de pe Pământ.

Forarea spre lacul Vostok, la o adâncime de peste 3500 de metri sub ghiață, suprafața lacului fiind cam la 500 de metri adâncime sub nivelul mării, fundul lacului fiind la o adâncime cam de 900 - 1000 de metri sub nivelul mării

Forarea spre lacul Vostok, la o adâncime de peste 3500 de metri sub gheață, suprafața lacului fiind cam la 500 de metri adâncime sub nivelul mării, fundul lacului fiind la o adâncime cam de 900 - 1000 de metri sub nivelul mării

Pentru cercetarea acestui mediu unic, aveau nevoie să ajungă să ia mostre de lichid și, pe cât posibil, mostre biologice, pentru analize bacteriologice, virusologice și biologice de tot felul, având grijă ca presiunea apei marelui lac subteran, cu o suprafață de 16,000 de kilometri pătrați și un volum de 5,400 de Km3, volumetric fiind de trei ori mai mare decât Lacul Ontario, cel mai mic dintre Marile Lacuri ale Americii de Nord, să nu erupă vulcanic la suprafață.

De fapt, problema în sine n-a fost să foreze, ci să foreze prudent, ceea ce era problematic în condițiile în care vara era pe sfârșite, ultimele avioane de plecare de pe continent fiind programate în doar câteva zile, iar fără o forezare prudentă, presiunea miliardelor de tone de gheață ce apasă peste apa lacului ar putea forța apa să țâșnească la suprafață, producând un eveniment de proporții. În fond, fiecare metru pătrat din suprafața lacului adânc de 350 de metri era presat de greutatea a 3,500 de metri cubi de gheață, presiune suficientă pentru a topi gheața a a transforma-o în apă, cu atât mai mult cu cât căldura geo-termală a fundului lacului aflat la nouă sute de metri adâncime sub nivelul mării este probabil să poată susține viața și să asigure, spre fundul lacului, condiții propice vieții.

Sistemul subglacial Vostok aferent lacului

Sistemul subglacial Vostok aferent lacului

Vă dați seama, toți cercetătorii erau entuziasmați la gândul descoperirilor epocale ce aveau să fie făcute în domeniul microbiologiei, al bacteriologiei și biologiei în special în domeniul vieții în condiții extreme și zeci, poate sute sau chiar mii de specii noi de viețuitoare necunoscute încă aveau să fie descoperite în lacul primitor de sub acest vast deșert înghețat…

Însă finalul verii nu avea să fie unul fericit nici pentru cercetători, nici pentru știință, întrucât tensiunea acumulată apă și în gheața de acrețiune a declanșat un scurt cutremur ce a fisurat iremediabil pereții canalului îngust al sondei, producând un cutremur local și răbufnind la suprafață cu o furie incredibilă, asemenea petrolului când este extras, pulverizând un munte de gheață deasupra bazei, îngropând Baza de Cercetare Antarctică Vostok. Iar presa doar a precizat scurt:

O echipă de cercetători din Rusia a dispărut în mod misterios după ce a pierdut contactul cu colegii din Statele Unite în timp ce făceau săpături pentru a ajunge la un lac subteran care se află de 20 de milioane de ani sub gheaţa Antarcticii.

Sursa

Lacul Vostok văzut prin sonar (albastru)

Lacul Vostok văzut prin sonar (albastru)

Nu mai are rost să precizăm că apelurile radio ale celorlalți cercetători de la stațiunile de cercetare vecine au fost în zadar și că eventualii supraviețuitori care încercau să se salveze din capcana albă folosind mijloacele de încălzire din bază aveau fie să se sufoce din lipsa oxigenului în clădirile în care se aflau, fie să moară din cauza gerului, dacă se puteau totuși elibera, iar o eventuală echipă de salvare ar fi putut veni de-abia în nouă luni, când va fi început vara antarctică.

Însă atunci va fi fost deja cu mult, mult prea târziu.

P.S. Povestea este fictivă, însă informațiile sunt reale. Oamenii ăia nu mai răspund la apelul radio, ceea ce nu e deloc de bine.

P.P.S. Sursele foto sunt în linkuri.

P.P.P.S. Să le spună cineva celor din presă că denumirea corectă este de Antarctica, nu Antartica.

P.P.P.P.S. Voi ce credeți că s-a întâmplat acolo?

9 Comentarii

  1. Bogdan 05 februarie 2012 la 16:21 - Raspunde

    Numai Dumnezeu poate sti ce s-a intamplat acea echipa de rusi..

  2. Mihai Todor 05 februarie 2012 la 17:06 - Raspunde

    Interesant. Eu auzisem de asemenea experimente doar în Siberia

    • Robin Molnar 06 februarie 2012 la 08:48 - Raspunde

      Interesant, eu nu știam despre astfel de experimente.

  3. Mihai Todor 06 februarie 2012 la 16:59 - Raspunde

    Update: they did it! 🙂

    • Robin Molnar 07 februarie 2012 la 08:37 - Raspunde

      Super tare! Îs curios ce vor găsi: pești cu două capete, bacterii ucigașe, meduze cu multe tentacule subțiri?

  4. iceman 06 februarie 2012 la 21:57 - Raspunde

    teoriile emise-s ca se concentreaza asupra muncii lor si nu au timp sa dea declaratii, daca ce speculezi tu, literar de-altfel, s-ar fi produs, era mediatizat evenimentul, ar mai fi o posibilitate, cine stie ce au gasit acolo, oricum se-aud tot felul de ciudatenii prin atmosfera in ultima vreme

    • Mihai Todor 06 februarie 2012 la 22:27 - Raspunde

      Site-ul rusesc linkuit de slashdot zice că totu-i OK 🙂 Probabil mai durează câteva zile până să se prindă și site-urile de știri 😉

    • Robin Molnar 07 februarie 2012 la 08:41 - Raspunde

      Aberam și eu, cu scopul evident de a aduce experimentul în lumina reflectoarelor. 😀

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vreau să fiu părtaș la faptă. Poți, de asemenea, să fii părtaș și fără martori.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.