Pe bună dreptate, Moise Guran se întreabă cât din alocațiile de la stat finanțează alcoolismul național, iar lumea i-a sărit în cap. Pentru că, desigur, este revoltător să sugerezi că banii n-ar ajunge la copii. Sau doar la copii.

Chiar și eu susțin, cum probabil și Moise susține, creșterea alocațiilor. Dar problema nu este alocația în sine, și nici cuantumului acesteia, deci nu ține de bani. cât ține de oameni pentru că statistica spune așa: cu cât un om este mai sărac, cu atât sunt mai multe șanse ca acesta să fie alcoolic, să fumeze sau să joace la păcănele.

Iar aceasta este o problemă socială care n-a fost abordată înaintea alocării banilor, o problemă care există acum și care va exista și după ce alocația va fi dublată, acutizarea problemei sociale constând în aceea că se va dubla risipa. Desigur, în timp ce se va dubla și binefacerea față de cei care au nevoie.

Pragmatic vorbind, mărirea alocațiilor este o măsură bună, dar cu efecte proaste, dacă nu se iau măsuri împotriva părinților care consumă pe vicii alocațiile copiilor. Desigur, ar trebui ca asistenții sociali de pe lângă primării să investigheze cazurile de abuz. Practic, nici când abuzul este fățiș nu se face prea multă treabă (pentru că nu avem nici banii, nici legislația necesară rezolvării problemelor sociale grave cu care ne confruntăm).

Soluția ar fi ca părinții care abuzează de copii, folosindu-le banii de alocație în scop impropriu, să fie pedepsiți. Nu știu cum, experți în sociologie și în psihologie infantilă ar trebui să ne spună, dar aș fi făcut, măcar, o campanie publicitară la TV de genul „Ți-am pregătit un pat la noi în celulă”.

Sau am putea să nu mai oferim bani, ci carduri de cumpărături, de tipul viitoarelor carduri de masă, cu care să se poată cumpăra doar alimente și rechizite/ papetărie/ birotică. Iar chestia asta s-ar putea face imediat, până să înceapă un nou an școlar.

Soluții sunt, pentru a proteja atât banii publici cât și interesul copiilor. Cum le aplicăm?

P.S. Dacă este mai important să alocăm bani, decât să protejăm copiii, nu purtăm discuția potrivită.