Deja am devenit stupizi. Pentru că două loturi, din câteva mii, aveau în ele mai multe bacterii decât era recomandat, sute sau mii de loturi neinfestate din același produs au fost retrase de pe piață de către Ikea, urmând a fi distruse.

Pentru că diverse loturi de produse nu erau inscripționate corespunzător la ingrediente, conținând carne de cal sau fiind susceptibile că ar conține carne de cal, au fost retrase de pe piață, urmând a fi distruse.

Toate benzinăriile și supermarketurile care au bucătărie aruncă la gunoi mâncare perfect comestibilă, doar pentru că aceasta nu mai este la standardul de prospețime intitulat „cel mai proaspăt„. Or, de cele mai multe ori, mâncarea respectivă este mai proaspătă decât avem noi în frigider. Pentru că nu putem să ne schimbăm zilnic mâncarea din frigider.

Credeți că acești oameni ar avea vreo greață că biscuiții sunt expirați sau că sandvișurile nu mai sunt cele mai fragede?

De exemplu: ai o friptură sau o ciorbă de alaltăieri în frigider? Agenții economici ar fi aruncat-o, deja, de ieri. Pentru că nu ei o plătesc, ci consumatorii, prin prețurile care acoperă mai mult decât prețul de o porție, pentru o porție.

Mă înfurie până peste poate toată risipa asta. Dintr-o dată am devenit capitaliști prin absorbție și nu ne mai uităm dincolo de gard, să vedem ce îi.

Mă înnebunește gândul că mâncare comestibilă ajunge la gunoi, să o mănânce ciorile și câinii și câțiva oameni mai amărâți, în timp ce grosul sărăciei este inabordabil.

Pur și simplu, nu înțeleg de ce autoritățile nu vor să preia ele produsele care nu mai sunt „în stare perfectă de prospețime„, să le servească la Cantinele Săracilor. Auzi la ei, să arunce Ikea zeci de kilograme de prăjitură cu migdale, în timp ce majoritatea populației nici măcar n-are bani de ea, la nouă lei sau cât o fi porția.

Bă, fraților, v-ați tâmpit la cap? V-a orbit bunăstarea? Sunteți de acord să urmați niște legi stupide care spun că mâncarea expirată trebuie aruncată, indiferent de starea sa de comestibilitate? Chiar sunteți atât de haini încât să aruncați la coș un croissant vechi de doisprezece ore, în loc să i-l dați cuiva care nu doar că l-ar mânca fericit și sănătos, dar chiar v-ar fi recunoscător?

Biscuiții premium expirați și aruncați de magazine sunt de o sută de ori mai buni decât orice ieftinătură de biscuite proaspăt. Este doar un exemplu de risipă, lista de produse este mult, mult mai lungă.

Pur și simplu, situația socială actuală nu ne mai permite să stăm cu mâinile în sân și trebuie să facem ceva: risipa este inumană. Văd familii care n-au ce pune pe masă, în timp ce – peste tot – mâncarea comestibilă este ambalată în saci negri și aruncată la groapa de gunoi unde șansele să fie găsite sunt mici spre nule.

Fraților, fiți mai umani. Aveți ceva de mâncare care nu vă place? Ambalați îngrijit și puneți lângă container. Nu amestecați mâncarea cu scrumul de țigară sau coji de ou și cartofi, e bătaie de joc. Puneți gunoiul într-un ambalaj, iar mâncarea separat, în alt ambalaj. Să vedeți ce miracol se întâmplă când cineva rupt de foame găsește bucatele care vouă vă stau în gât. Să vedeți cum copiii săraci se bucură de o salată de cartofi puțin acrită sau de un PET de ciorbă chioară, nici nu vă puteți imagina.

Cât de uman este să punem preț pe gunoi, pentru că materialele sale au valoare comercială, dar să nu punem preț pe mâncarea expirată care are o valoare umană pentru cei ce n-au ce pune în gură…

Oare cer prea mult, când îmi doresc să fim mai umani?

„Trăim într-o lume în care reciclăm gunoiul, dar aruncăm mâncarea!”