Pentru că suntem niște drăguți și fiindcă 314ra2 a avut disponibilitatea de a ne duce cu mașina până acolo, am fost astăzi (mă rog, la ora la care e scris acest articol putem spune că a fost ieri) la Uricani ca să facem niște poze, la cererea insistentă a cuiva din publ

Poate unii au uitat, așa că ține și de datoria mea civică să aduc aminte, să ne aducem împreună aminte despre niște ciudate aspecte ale cotidianului de acum 20 de ani. Asta doar ca să vedem de unde am venit și pentru a ști unde suntem.

Dacă sunteți curioși cum aș scrie eu în engleză, dați-mi voie să vă invit la Sam pe blog. Îmi place cum scrie și cred că avem stiluri foarte asemănătoare de abordare a diverselor chestiuni. Bine, fiind obosit nu mai știu cum am dat ieri de el, oricum este irelevant

Colegul de compartiment, un tip pe la vreo 34 de ani, cu cioc, educat și cu un pic de prestanță, numai ce scoate brișca din buzunar, își ia pachetul de pe masă, îl deface și începe să mănânce. Îmi venea să-l întreb: Domnule, dumneata ai brișca

Două pe stradă povesteau isteric: – Eu nu pot să muncesc de dimineața până seara. – Just. – Păi serios. Dar cât poți munci?

– Bă, ăștia au nevoie de personal la bordel. – Mă simt onorat că s-au gândit la mine. [Și fuge să-și înceapă munca.]

Poate mă înșel eu, dar la școală am învățat că zilele săptămânii se scriu cu literă mare. Unii ați și observat că așa scriu și eu. Nelămurirea mea este dacă norma asta literară s-a schimbat sau nu. Că mă simt cam singur scriind cu literă mare, î

Spuneam mai de mult că în România mea e mereu vară, fiindcă nu am poze cu zăpadă pe blog. Ei, astăzi îndreptăm lucrurile și punem o frumoasă poză cu prima zăpadă din 2010.

E foarte deprimant că nu am un tren cu care să ajung la Petroșani într-un mod decent. Fie ultimul tren pleacă la ora 16, adică în timpul serviciului majorității populației, fie am cele mai nașpa conexiuni posibile. Și nu-mi place să merg cu autobuzul.

Bine, poate unii știți faza. Avem așa: Edit Piaf – Johnny tu n’est pas un ange versus Gică Petrescu – Sanie cu zurgălăi. M-a durut inima când m-am prins.