Toshiba MK6034GSX
Toshiba MK6034GSX este un hard disk pentru laptop-uri, având dimensiunea laturii scurte de doar 2.5". Este, deci, o bijuterie tehnologică, cel puţin la nivelul aspectului.
Detalii tehnice:
- Disk drive: MK6034GSX.
- HDD2D35 B ZK01 S.
- Interfaţă: ATA – 7 (SATA2).
- DC +5V 1A.
- Capacitate:
Capacitate Setări 8,455 MB 16383 Cilindri (Cylinders) 16 capete (Heads) 63 sectoare (Sectors) 60,00 GB LBA 117,210,240 sectoare (Sectors) - HDD2D35BZK01.
- Made in China.
Aşa arată. Faţă:
Verso:
Ca şi curiozitate acest disk stătea şi pierdea vremea pe undeva şi nu m-am putut abţine să nu-i fac şi poze, cu atât mai mult cu cât este, la fel ca alte hard disk-uri pentru laptopuri, extrem de subţire. Nu cred să fi avut decât vreun centimetru grosime. Am şi eu două pe acasă, unul SATA câştigat la un concurs organizat de PCMHz (mulţumesc frumos) şi unul în laptop. Din păcate cel din laptop (un IDE) are doar 6,4 GB. Accept, aşadar, donaţii. Nu sunt pretenţios. 😀
Pe stoc: 0.
Eu, fiind asa mai prost, sa mor daca pricep de ce are 2 capacitati mentionate pe el. Adica toate placile de baza care suporta SATA (I sau II) au limita de capacitate pentru HDD-uri de ordinul zecilor de TB (daca nu ma insel) deci nu se pune problema de compatibilitate. Eu detin o placa de baza care stie doar SATA I si folosesc fara probleme un Western Digital de 500 GB setat pe SATA I din jumper. Am inteles ca [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Logical_block_addressing]LBA[/url] = logical block address si [url=http://en.wikipedia.org/wiki/Cylinder-head-sector]CHS[/url] = cylinders heads sectors, existand o [url=http://en.wikipedia.org/wiki/CHS_conversion]formula de conversie[/url] intre ele, dar conversia pare a fi o mapare 1:1 deci nu vad de ce ar avea o capacitate mai mica in adresare CHS decat in LBA.
😆 Diferenţa apare doar datorită mecanismului de conversie absolută a adreselor de pe hard prin microcontroller. Dacă lcrează în CHS poate să furnizeze doar atât: 8,455 MB. Asta este şi limita pe care o suportă anumite BIOS-uri. Normal, la sistemele moderne se foloseşte LBA deci nu mai apare limitarea de la BIOS. 😉 Oricum, conversia 1:1 între LBA şi CHS este mai mult un caz ideal. :woohoo: Practic microcontroller-ul din HDD lucrează cu LBA dar, pentru sistemele vechi, poate face şi conversia CHS. Chiar dacă HDD-ul nu va fi folosit la maxim, acesta va putea fi utilizat şi în sisteme mai vechi sau în sisteme embedded 😉 care au o arhitectură de sistem de calcul mai vechi. 😉
În sprijinul afirmaţiei mele vin cu o ipoteză: în 5 -10 ani toate HDD-urile noi vor lucra cu LBA, nu cu CHS. 😉 Timpul va decide. 😆
Interesant. Merci de informatii. Am sa ma documentez 😀
:woohoo: Cu plăcere! 😉