Lămpi
Lămpile sunt printre primele dispozitive electronice creeate, înaintea tranzistorului și a circuitului integrat. Ele sunt importante din mai multe motive, după cum vom povesti în continuare.
În primul rând, primele mașini de calcul electrice foloseau mii și zeci de mii de lămpi, printre altele, care acționau un număr mare de relee. Releele se mai blocau, din când în când, când mai intra câte o insectă pe acolo, blocând contactele. De unde și denumirea de bug pentru problemele în software (deși inițial erau o problemă la hardware).
Apoi, lămpile sunt importante pentru că pot fi folosite la crearea unor circuite complexe, cea ce este evident din paragraful precedent. De fapt, lămpile electronice au fost folosite la crearea primelor computere, primelor radare, primelor stații de emisie-recepție, primelor televizoare și așa mai departe. Să nu uităm că tranzistorul a fost inventat abia în 1947.
Prin amabilitatea lui Iacob Laurențiu, și la sugestia lui Mihai Todor de aici, dați-mi voie să vă prezint câteva lămpi electronice în următoarea fotografie:
Lămpi electronice - de la stânga la dreapta avem 6J1P, 6N1P, ECC82, EF86, 6P1P, 6P36S și GU50
Sincer să fiu, nu prea am folosit lămpi și din listă singura lampă electronică pe care cunosc este GU50, care pentru un radioamator ca mine este esențială, fiind folosită la amplificatoare de radio-frecvență de mare și foarte mare putere.
Nu-i rețin exact caracteristicile tehnice, au trecut ani de-atunci, totuși, dar știu că pentru o putere de emisie de 50 250 de wați era suficientă o lampă din asta GU50 de la Svetlana, probabil ultimul mare producător. Lămpile mai mici sunt luate din etajele intermediare ale diverselor dispozitive.
Corectură: GU50 poate emite 250W lejer, iar dacă e forțată se poate obține și mai mult. 50 W e puterea disipată sub formă de căldură.
Lămpile fiind pe gaz cu vid, pe lângă faptul că produc lumină și căldură, au și proprietatea că pot suporta curenți (în amperi, adică) la care tranzistorii cedează și se ard, de ordinul zecilor de amperi.
Corectură: Lămpile, în afară de câteva modele umplute cu gaze speciale, au vid în interior. Tranzistorii pot rezista la curenți mult mai mari decât lămpile, singurul avantaj la o lampă este ca în scurt-circuit nu se arde. (Nu știu să spun ce tranzistori de mare putere rezistă la așa curenți, n.b.)
Bine, se observă că unele au foiță de mercur, pentru a nu produce lumină excesivă și nu numai, deci s-ar putea să devină ilegale în Uniunea Europeană, dar hai să nu ne abatem de la subiect.
Corectură: Acea foiță, care de fapt este o depunere de impurități a electrozilor, nu este mercur, deși seamănă izbitor. Mai toate neoanele sunt cu vapori de mercur, deci întâi dispar neoanele, apoi lămpile. (Interesant, muream și nu știam că în lămpi are loc un fenomen electro-chimic interesant, prin care impuritățile electrozilor se depun pe pereții de sticlă, n.b.)
Denumirea de lampă electronică vine tocmai de la faptul că principiul lor de funcționare se bazează pe controlul proprietăților electrice ale unui gaz în care se descarcă niște curenți, influențând scurgerile de curent între mai multe puncte din lampă, scurgere de curent care generează lumină, întocmai ca la neon. Desigur, nu atât de puternică, fiindcă scopul nu era să lumineze.
Corectură: Aici, cum am subliniat mai sus, avem vid în lămpi, de aceea electronii circulă mult mai liber de la un electrod la altul, generând un pic de lumină galbenă (n.b.). Aceasta mai poate veni și de la electronii ce bombardează sticla, apărând o lumină albastră, dar de foarte slabă intensitate, ca în imagine:
Lămpi electronice aprinse (nu cunosc sursa imaginii, din păcate, să-i pun și link)
Lămpile electronice, după cum se vede, sunt niște dispozitive electronice complexe. De fapt, nu se mai studiază la nicio facultate din ce am înțeles, pentru că circuitele electronice bazate pe lămpi sunt prea complex de calculat.
Lămpile se introduc în niște socluri în anumite poziții (se observă dispunerea pinilor) și nu este bine să le pui altfel, să le întorci. Lămpile nu prea pățesc nimic, dar restul componentelor electronice discrete (condensatori/ capacitori, rezistențe, bobine, diode și ce-o mai fi) se prăjesc iremediabil.
L.E. Unele pasajele au fost corectate prin bunăvoința lui Iacob Laurențiu, cel care a asigurat și fotografiile acestui articol. Mulțumesc frumos.
L.L.E. Mai multe poze cu lămpi, pentru o și mai bună exemplificare:
Lampa 6N3P cu soclul corespunzător și lampa 6N13S tot cu soclu
Lampa electronică 6P6S
Lampa PY88 în stânga (față) și în dreapta (verso) și lampa electronică PL500 în mijloc
Socluri pentru lămpi electronice, în diverse forme, mărimi și configurații ale pinilor
He he. Copilarie. Ce mai umblam la magazin la Jiul să caut lămpi când se strica TV-ul, sau mă trimitea tata pe la vreun prieten de-al lui electronist.
Ai avut televizor cu lămpi în copilărie? Ciudat, nu credeam că ești de-o vârstă cu Burebista. 😀 Glumesc, evident. De fapt, în anii 1980 televizoarele cu circuite integrate erau excepția. Noi aveam Diamant 256, un televizor alb-negru cu diagonala mare și șase circuite integrate (de 14 pini, dar nu se pune, dă bine la marketing).
Nu numai că aveam. Mai am si, culmea cred că mai și funcționează. Am avut până târziu, mult după revoluție.
😀 Poate reușești să filmezi ceva, să vedem și noi.
Bunica mea avea un televizor Diamant cu lampi, dar, din pacate, l-au aruncat ai mei. Deoarece imi place foarte mult sa vad lumina emisa de acestea in timpul functionarii, voi incerca la un moment dat sa imi fac rost de un radio mare, probabil facut la comanda, care sa functioneze pe baza de lampi (dar asta doar cand voi avea casa mea, pe care o voi decora cum doresc :P)
Eu am văzut recent unele pornite. În Fallout. =))
Daca tot ai deschis subiectul, inca se mai fabrica anumite device-uri care folosesc lampi, desi multi considera ca motivele pentru a folosi asa ceva in loc de tranzistori sunt doar niste mofturi. Un bun exemplu ar fi castile Sennheiser Orpheus, care costa in jur de 15000$ 😀 Am gasit pe aici cateva detalii tehnice despre ele, dar, din pacate, nu am aflat nimic despre lampile folosite.
😀 Oh, da. Așa căști mai zic și eu. Și îmi mențin părerea că semnalul procesat în tuburi cu vid (lămpi și cele moderne n-au vid) este cel mai bun, după cum spuneam odinioară. Oricum, căștile acelea nu sunt chiar un moft, dacă ți le permiți, pentru că te ajută să-ți îmbunătățești calitatea vieții. Or, la nivelul acela, fix asta îți dorești. În fine, e prea frumos.
Cred că-s tare faine căștile alea dacă le tot lauzi (în urmă cu un an sau doi ai mai dat link către ele, nu mai țin minte articolul, nici nu știu cum de mi-a rămas în minte detaliul ăsta).
🙂 Nu cred că le-am mai văzut…
Al doilea link din primul comentariu al lui Mihai Todor de aici: http://www.robintel.ro/blog/tech/casti-chinezesti/
Cred că o să-mi fac un site în care să ajut lumea să găsească diverse chestii contra 30 cenți/solicitare.
Ești mai tare ca Google. 😀
Eu caut direct in baza de date, daca am nevoie 😛
Da, ar fi prea frumos sa ajung sa detin o pereche, mai ales ca, din cate am inteles, s-au fabricat in jur de 300 de exemplare si ma indoiesc ca voi gasi prea usor pe cineva dispus sa le vanda 🙂
Imi place sa le laud prin diverse locuri, dat fiind faptul ca au un design unic, desi parca tin minte ca am vazut casti si mai fitoase de atat, unele laudandu-se ca pot reda sunet 5+1, printr-un sistem complex de difuzoare, toate inghesuite intr-o singura pereche de casti.
Minunea epocii moderne este ca, oricat de multi bani ai avea, tot se gasesc produse pe care nu ti le permiti, chiar daca asta presupune ca acele produse sa contina materiale pretioase (de exemplu, diamante), care sa le justifice pretul.
Mai multe șanse ai să cânți pe scenă. =))
Te inseli 😀
😀 Da, de ce?
Eh, eu si cantatul :))
=)) La ce mixaje se fac azi…
Se mai folosesc încă lămpi, în general la emiţătoare dar şi la amplificatoare de calitate (Clasa A) cu pierderi destul de mari dar calitatea este foarte ridicata.
🙂 Ce fel de pierderi?
Sub formă de căldură, disipă o putere considerabilă sub formă de căldură datorită faptului că acestea se află tot timpul în zona activă de funcţionare.
Ah, da. Țin minte că Eugen (YO2QC) avea ceva stație pe unde scurte cu un amplificator cu lămpi (printre care și GU50). Păi aia încălzea toată camera. Iarna, pe frig, cel mai bine era să fii la transmisiuni, dacă aveau stație cu lămpi.
În cazul amplificatoarelor de clasă A, tot semnalul de intrare este reprodus la ieşire.
In clasa B (contratimp) doar o jumătate de timp se afla în zona activă de funcţionare. Dezvolta o capacitate mai mare a puterii de ieşire, dar ne-sincronizarea (prin îmbătrânirea elementelor de circuit, de exemplu) duce la pierderea calităţii.
Amplificatoarele de clasă A sunt mai simplu de construit, mai calitative dar sunt limitate în general la aplicaţiile de putere joasă, datorită căldurii generate.
=)) Puterea ca puterea, dar calitatea… Mă întreb ce amplificatoare folosesc radioamatorii care fac transmisiuni radio EME (Earth – Moon – Earth) care se bazează pe reflexia semnalului radio pe suprafața lunii. Că nu cred să emită cu puteri sub un 1kW.
Eu n-am apucat sa-mi fac amplificator cu lămpi, n-aveam nici electricitate pe atunci 🙂 abia se electrifica
Dar şi-a făcut un vecin, au o calitate foarte buna, ce nu se pierde în timp, iar în clasa D sunt pur şi simplu fenomenale, n-am putut sa fac comparaţie cu nimic nici astazi, ai un feeling deosebit când asculţi cu asa ceva ..”se simte”
Erau radio-urile ălea mari, babane, cu toate benzile. Parcă aveau amplificator de clasă C sau ceva de genul, că bine se auzeau, deși erau mono.
Marea problema ştiu ca era brum-ul de belea, lămpile sunt mult mai sensibile la câmpuri electromagnetice, termice, transformatoare (nu erau pe atunci nici toroidale), semi-reglabile legăturile, etc toate fiind factori de brum în montaj, sunt şi tensiunile relativ mari, dar dacă reuşeai sa poziţionezi elementele şi sa ecranezi bine … eu zic ca se merita, cred ca se merita şi acum 🙂
Păi, no, au și dezavantaje evidente, corect. Nu puține erau cazurile când tehnicianul stătea și o jumătate de zi să acordeze o afurisenie de circuit cu lămpi.
Uite doua lampi ce le-am mai gasit eu prin casa
http://www.facebook.com/photo.php?pid=485532&l=2419dd0b05&id=100000471015060
=)) Eu n-am reușit să le văd.
Ceva montaje interesante aici
Asta chiar îmi place cum arata.
Uau, cat de misto 😀 Eram sigur ca mai sunt firme care se ocupa de asa ceva. Sunt superbe 🙂
Păi încă se mai fabrică, ultimul mare producător fiind Svetlana. Și sunt și destul de scumpe.
Nici n-ai grețuri cu alea… =)) Mi-e și frică să întreb cât costă.
Interesant subiectul, chiar nu stiam faza cu bug-ul
GU50 are puterea disipata de 50W, poate emite pana la 250W
O sa mai revin cu poze pe mail
😀 Mulțumim frumos.
Nu cred ca au preturi exagerate, o fi scumpe dar sunt puţine componente, multi fac astăzi montaje manuale pe lămpi dar alea chiar arata bine, comercial vorbind.
Ai mai spus tu ceva
O sa-ţi trimit poza unui detector de incendiu cu uraniu 😛 mai am vreo 6 bucăţi
Pot să-l pun pe blog? =))
Salut, esti sigur ca-s cu uraniu?
Eu stiu ca au o bucata de Americiu 241, care ionizeaza incontinuu aerul, si cand apare fumul un discriminator declanseaza alarma
cum sa nu, sunt o groaza instalate (cele cu uraniu si derivatul din plutoniu fiind si cele mai bune) cred ca inca s-o mai fi comenrcializand pe undeva modelul, de produs sigur se mai produc dar in alta forma si aspect. Eu ma referisem in ideea ca sunt mult mai multe chestii toxice decat foita aia de mercur, si sunt si mai bune fata de „clasicele”
Păi și nu sunt radioactive?
Cica pana la marginea carcasei nu sunt probleme, pana acolo ar radia.
N-am deschis niciodata camera aia ecranata sa vad exact ce e acolo.
@Laurentiu majoritatea detectorilor de incendiu (si cei mai buni) sunt pe Americiu, am vazut sigur undeva pe unul vechi cam ciudat ca aspect scris ceva legat de uraniu, nu cred ca l-am montat nicaieri si am sa-l caut.
Eu nu cred ca poti sa faci bombe sau chestii de astea desi am auzit ca s-ar fi intamplat cazuri de astea 🙂
http://www.foxnews.com/story/0,2933,299362,00.html
Cum au determinat ei că nu sunt probleme până la marginea carcasei?
Acea bucata de Americiu 241 emite radiatii alfa, care in aer nu strabat mai mult de 7-8cm, in metal cativa microni patrund, asa ca daca acea cutie este ecranata esti 100% in siguranta, + ca nu stai cu capul lipit de senzoriii de fum
Aha. Cred că înțeleg. Radiația alfa ionizează aerul pe unde trece și prin modificarea semnificativă a chimiei aerului din cauza fumului, se trece peste un prag de stimulare electrostatică, declanșând alarma.
Cred, nu știu sigur.
Văd că ți-au prins bine linkurile astea 😉
😀 Evident. Mai încape îndoială. Oricum, a fost interesantă aia cu arma neutronică făcută în casă.
Apropo de niste comentarii de mai sus cu emitatoarele cu lampi: ele functioneaza toate in clasa C, nu D iar amplificatoarele audio din radiouri in clasa AB sau A
Nu știu, nu comentez. Dimineață bag și corecturile de la tine. 😀
Class D Tube Amplifier
Dar știu că voi puneți linkuri numai la scumpetenii… =))
Xtall, scuze, nu vreau sa ma contrazic cu tine, dar ai citit macar o parte din ce scrie in link-ul tau?
Lampa e doar pe post de buffer sau preamplificator, finalul este un circuit integrat, clasa D, mai exact Tripath TA20424
Deci lampa aia e mai mult de decor, ea e doar un buffer sau preamplificator, desi inclin spre buffer
Amplificatoare clasa D cu final pe lampa n-am auzit inca
Cu ceva vreme in urma 4-5 ani am auzit ca rusii au scos o placa de sunet petru PC cu lampa.
Nu știu dacă erau ruși sau nu, dar știu că s-au scos. Erau și scumpe, dar și bune.
Offtopic: am editat adresa de e-mail cu care ai comentat anonim. x.ro sigur nu există, dar pe viitor poți folosi ceva de forma anonim_robintel.ro
Acu’ am cautat pe Google si am dat de asta =)) Vreau si eu una in PC :))
Să moară Jeana! Vreau două, să fie stereo. =))
Scuze, acum am citit, lampa e preamplificator, scrie ceva mai jos
Era o placa de baza de la aOpen care avea sunet integrat cu lampi pentru filtrare, parca… nu mai stiu exact… Oricum, ceva exotic…
Da, era exotică.